Vă spuneam în articolul despre trainingul de management viticol organizat de Innovitis România, că am avut bucuria să întâlnesc acolo oameni pasionați de vin, producători din România, Bulgaria și specialiști din Franța.
Stéphane Badet este unul dintre experții invitați din Franța pentru a împărtăși informații prețioase despre lumea vinului, și care s-a dovedit a fi povestitorul ăla iscusit, care îți creează impresia că îl cunoști de-o viață și pe care l-ai putea asculta ore în șir fără să te plictisești.
Motiv pentru care am și ascultat tot ceea ce cu dărnicie a împărtășit producătorilor de vin din România și Bulgaria, dar l-am și invitat la o conversație, pe care vi-o redau în continuare.
Stéphane, povestește-ne, te rog, câte ceva despre tine, despre călătoria ta în lumea vinului și cum și cu cât timp în urmă te-a adus în România, această călătorie?
Bunicii mei au fost agricultori și mici fermieri, iar tatăl meu, comerciant de produse alimentare, vinuri și băuturi spirtoase și furnizor pentru HORECA Bordeaux.
Toată viața de student și cea profesională am petrecut-o în și pentru ministerul francez al Agriculturii. Sunt inginer agronom, specializat în Economia sectorului agricol, în special în sectorul vitivinicol, profesor și expert axat pe tranziția agroecologică și performanța economică, dar nu numai.
Ca jucător internațional, terenul meu de joc se află, în principal, în Europa de Est, pe țărmul Mării Negre și în America de Sud. Sunt solicitat de autoritățile regionale sau naționale, de ambasadele franceze, de ONU sau de uniuni profesionale, pentru a le oferi consultanță și a le ajuta să găsească calea cea bună.
Așadar, cunosc bine situația actuală din România și din țările vecine. Acest proiect este al treilea în România, în ultimele 18 luni.
Ne aflăm acum în București. Cine te-a invitat aici și în ce scop?
Am fost invitat atât de Vitinnov, cât și de Innovitis în România, să particip 2 zile întregi ca lector la Training-ul de management viticol, și să împărtășesc informații despre vin și globalizare: principalii producători, principalele piețe, tendințele de consum, locul vinurilor românești și bulgare pe piața internațională, punctele-cheie ale managementului, profitabilității și marketingului (prețuri, promovare ș.a);
Am vorbit, de asemenea, despre factorii cheie de succes în turismul vitivinicol.
Ce aspecte unice ai observat în abordarea participanților din România și Bulgaria, în acest program de formare?
Toți participanții au fost foarte atenți, concentrați, au creat o adevărată atmosferă de studiu intens, cu multe întrebări, și multe, multe fotografii din prezentările mele! Mai mult decât în alte țări. Glumesc 😊
A fost la fel ca în multe alte țări, eu cred în existența unui limbaj comun și a unei comunități internaționale a vinului.
Într-o lume a oamenilor vinului, o lume a limbii vinului, vorbim, de fapt, aceeași limbă! Producerea și vânzarea vinului reprezintă oriunde în lume aceeași provocare, dar cu un anumit specific, în funcție de aspectele unice date de soiurile de struguri, de climatul natural local și condițiile de sol, de istoria, localizarea în Europa și piața locală.
Există și un alt aspect unic aici: un număr mare de microproducători/gospodării care produc vin pentru consumul propriu și nu doresc să ajungă pe piața internă, cu excepția “vinurilor de nuntă”.
Care sunt principalele provocări economice cu care se confruntă producătorii de vinuri din Europa de Est? Sunt ele aceleași sau diferite de cele din Franța, în special cele din Bordeaux?
Principalele provocări sunt aceleași pentru toate cramele din lume: schimbările climatice, tranziția agroecologică, noile piețe și noile tendințe ale cumpărătorilor și incertitudinile geopolitice …. Dificil de imaginat viitorul, dar trebuie să încercăm să o facem.
Gestionarea unei crame înseamnă pregătirea și adaptarea acesteia la viitor! O provocare principală specifică pentru sectorul vitivinicol din Europa de Est este să fie cunoscut pe piețele internaționale și de iubitorii de vin din întreaga lume!
Ce crezi că ne-ar putea aduce viitorul? Care sunt perspectivele tale cu privire la evoluția gusturilor și preferințelor consumatorilor de vin, atât în Europa, cât și la nivel mondial, și cum ar trebui să se adapteze cramele de vinuri la aceste schimbări?
Greu de prezis viitorul! Dar în calitate de economist, cred, asemenea și colegilor mei, că gustul consumatorilor globali din generațiile următoare se va muta înspre vinurile “verzi”, ceea ce înseamnă vinuri ecologice, organice, cu o amprentă de carbon cât mai mică.
De asemenea, vinurile No/Low, adică fără alcool/cu conținut redus de alcool, fără calorii/cu conținut redus de calorii. Noua generație este foarte atentă la pământ, la mediu și la sănătate, iar dacă, pe viitor, vrem ca ea să continue să consume vin, trebuie să producem aceste tipuri de vinuri.
De asemenea, pare evident că, în viitor, iubitorii de vin vor consuma mai puțin vin roșu și mai mult spumant, alb sec, rosé, vor fi mai curioși să deguste soiuri necunoscute, vinuri din alte țări, crame mici. E loc destul pentru vinuri originale, diferite, vinuri de terroir…
Iubitorii vinului, de asemenea, vor să știe de unde provine vinul, cine l-a făcut și sunt curioși să afle o poveste, să trăiască o experiență nouă.
În prezentare spuneai că “turismul este o oportunitate pentru vin și vinul este o oportunitate pentru turism”. Aici, în România/Bulgaria, avem vin, dar nu atât de mult turism vitivinicol. Ce și cum ar trebui să facem pentru a-l dezvolta? Cum ți se pare – ce e bine și ce lipsește în regiune, și la ce ne sfătuiești să acordăm mai multă atenție și să facem mai bine?
Turismul reprezintă un alt mod de a promova, de a avea o bună comunicare, de a vinde vin, de a gneera beneficii, de a cunoaște mai bine noii consumatori. Orice țară producătoare de vin se îndreaptă în această direcție. Așadar, Europa de Est trebuie să profite de această nouă oportunitate.
Dar dacă faceți acest lucru, trebuie să fiți extrem de profesioniști în ceea ce înseamnă primirea turiștilor. Aceasta este o nouă piață și, de asemenea, pentru proprietar, o nouă slujbă!
Cred că, pentru a dezvolta turismul vitivinicol, trebuie să lucrați împreună pentru a propune o destinație completă (360°), pentru a crea drumuri ale vinului, pentru a promova România și Bulgaria ca o destinație nouă și bună pentru turismul gastronomic, culinar și vitivinicol, cu sprijinul autorităților regionale și naționale, cu fonduri de la UE… Trebuie să adoptați o strategie colectivă. E dificil să construiești singur.
În plus, turiștii nu vor veni doar pentru vin. Pe ei îi interesează dacă sunt de lucruri de vizitat, de experimentat, de împărtășit, iar această parte a Europei are o mulțime de avantaje – natură, patrimoniu…și, desigur, mâncare și vin!
Am fost surprins să găsesc afișe publicitare în aeroportul internațional Otopeni, cu peisaje frumoase… dar niciunul cu o vie, deși există crame pregătite să primească turiști.
Sunt multe de făcut!!! Mai ales că acum este ușor de ajuns în România sau în Bulgaria din Europa de Vest. Mulți turiști merg în Georgia sau în Armenia. De ce să nu vină și în țările voastre, mai aproape și mai ieftin decât alte destinații.
Cum pot educația și formarea profesională în domeniul viticulturii să contribuie la îmbunătățirea calității și competitivității vinurilor produse în Europa de Est?
Înainte de orice sunt profesor, așa că eu cred în educație și în formarea profesională, drept kilometru 0 al dezvoltării, repornirii sau transformării sectorului vitivinicol.
De la sol la consumator, totul este complicat în sectorul vitivinicol. Sunt multe lucruri foarte diferite, de gestionat, multe decizii de luat în fiecare zi. Și trebuie să facem față multor provocări: adaptarea la schimbările climatice, tranziția agroecologică, schimbarea foarte rapidă a gusturilor consumatorilor, incertitudinile geopolitice.
Educația și formarea profesională/mentoring-ul trebuie, de asemenea, să fie făcute în cunoștință de cauză și să aibă o cutie de instrumente pentru a rezolva toate aceste provocări. De exemplu, producătorii de vin trebuie să fie conștienți de faptul că este imposibil să plece în străinătate cu produse de proastă calitate sau cu vinuri cu defecte și să își adapteze producția la piețele vizate.
=> Innovitis Training: Strategii inovatoare pentru profesioniștii vinului din România și Bulgaria
Cum ți s-au părut vinurile bulgărești și românești?
Îmi plac vinurile voastre pentru că sunt diferite, originale, cu o identitate puternică, care reflectă terroir-urile voastre, non-standardizate, non-omogenizate.
Vinurile din România și Bulgaria au o istorie îndelungată, iar comoara voastră ascunsă sunt soiurile de struguri locale (Fetească în România, Mavrud în Bulgaria). Aveți mai multe soiuri de struguri locale și soluri foarte diferite, și cred că vinurile de terroir dau o valoare adăugată pe piața globală.
Având în vedere expertiza pe care o ai în economia viticolă, cum vezi potențialul cramelor din România și Bulgaria de a-și extinde exporturile de vin?
Vinurile din Europa de Est (Balcani, Marea Neagră și Caucaz) pot fi următorul big thing/ (mare lucru) de pe piața mondială. Aveți istoria, identitatea, strugurii, cunoștințele, oamenii, sprijinul UE, o mulțime de terenuri, cu terroir de înaltă calitate și, de fapt, o climă bună.
În Franța, unii specialiști spun că această regiune poate fi ca Australia sau Argentina în anii ’90, un El Dorado! Un mare potențial și loc pentru toată lumea, jucători mari, mici producători de vin.
Dar mai întâi trebuie să conștientizați voi potențialul, altfel vor veni oameni din străinătate și vă vor cumpăra masiv terenurile.
Ce strategii le-ai recomanda pentru a le ajuta să aibă succes pe piețele internaționale?
Bulgarii și românii nu sunt foarte vestiți sau bine cunoscuți printre iubitorii și cunoscătorii de vin, fiind slab reprezentați nu numai în lume, ci chiar și în apropierea țărilor voastre.
De exemplu, pentru a veni la București am așteptat ore întregi pe aeroportul din Istanbul. În dutyfree-ul de acolo, am găsit vinuri din Franța, Portugalia, Italia, Africa de Sud, dar niciunul din România sau Bulgaria, în timp ce voi sunteți cei mai apropiați vecini!
Este imposibil să exiști pe piețele internaționale fără promovare și comunicare. Așa că trebuie să faci storytelling.
Desigur, înainte de a pleca în străinătate trebuie să faceți foarte bine studiile de piață pentru a vă adapta vinurile, etichetele, comunicarea în general, la piețele vizate. Toate aceste puncte critice costă mult, așa că va trebui probabil să le faceți împreună, de exemplu cu un brand colectiv precum “Wines of Romania”.
Un alt punct foarte important: este imposibil să mergi pe piața globală cu o calitate scăzută, cu defecte.
În timpul prezentării ai vorbit foarte mult despre promovare și comunicare. Cât de important este storytelling-ul în marketingul vinului?
Trebuie să vă spuneți povestea! Asta este puterea voastră! O poveste originală, despre diferite soiuri de struguri locali, despre diversitatea de terroir-uri.
Să-ți spui povestea este calea prin care țările din Balcani și de pe țărmul Mării Negre pot comunica, pentru a face diferența pe piața globală.
Fii diferit, imposibil de comparat!!! Acesta este modul de a exista pe o piață hiper-competitivă, și de a crea valoare adăugată.
=>„Nu e dificil deloc să te îndrăgostești de vin!” Interviu cu Carmen Gerardi, românca care leagă drumurile vinului din Bordeaux, România și Bulgaria
