După victoria categorică a formațiunii „Bulgaria Progresistă” prin câștigarea puterii cu 131 de mandate din totalul celor 240 din Parlamentul Bulgariei, și revenirea fostului președinte Rumen Radev în centrul puterii, ca premier, una dintre marile întrebări, a fost și este încă „Cine i se mai poate opune? sau altfel spus: „Există cineva care i se mai poate opune?”
Cu o majoritate absolută nemaivăzută în Bulgaria de aproape trei decenii, noua formațiune politică poate, teoretic, să adopte aproape orice decizie fără sprijinul opoziției, semnala presa de la Sofia încă înainte de formarea noului parlament.
Și dacă atunci întrebarea părea mai mult sau mai puțin pertinentă, iată că a venit momentul să i se dovedească utilitatea, pentru că această concentrare uriașă de putere provoacă deja primele semnale de îngrijorare: noua majoritate nu pare mulțumită doar să guverneze, vrea control absolut asupra opoziției- motiv pentru care a prezentat deja primele modificări ale regulamentului de funcționare al parlamentului.
În teorie, victoria taberei lui Radev ar fi trebuit să aducă stabilitate după ani de crize politice, alegeri anticipate repetate și guverne fragile. În practică, primele mișcări ale noii puteri au declanșat acuzații de derapaj autoritar venite inclusiv din partea unor formațiuni care, în trecut, au fost ele însele acuzate că au centralizat excesiv puterea.
Noile modificări ale regulamentului parlamentului de la Sofia reduc drastic timpul de analiză a proiectelor de lege, permit introducerea rapidă a unor puncte pe ordinea de zi fără consultări reale și limitează inclusiv timpul de reacție al grupurilor parlamentare.
În paralel, guvernarea ridică bariere aproape imposibil de depășit pentru înființarea comisiilor parlamentare temporare, elimină instrumente-cheie de control asupra miniștrilor și restrânge accesul deputaților la documentele instituțiilor statului.
Miza reală depășește însă simpla modificare a regulamentului. În condițiile în care „Bulgaria Progresistă” poate adopta oricum orice lege fără sprijinul opoziției, criticii lui Radev consideră că obiectivul noilor restricții este reducerea vizibilității conflictului politic și neutralizarea instrumentelor prin care opoziția mai poate întârzia, dezbate sau contesta deciziile puterii.
Noua majoritate susține că schimbările sunt tehnice și necesare pentru „o mai bună funcționare a Parlamentului”. Opoziția vede însă altceva: transformarea eficienței într-un pretext pentru diminuarea controlului democratic.
Pentru mulți observatori politici bulgari, întrebarea centrală devine astfel una mult mai profundă decât simpla funcționare a Parlamentului: Există astăzi în Bulgaria o forță politică, instituțională sau civică suficient de puternică pentru a i se opune lui Radev? Sau țara intră într-o eră în care stabilitatea promisă de noua majoritate, riscă să se transforme într-o concentrare fără precedent a puterii într-un singur centru politic ceea ce ei numesc ”radevizarea Bulgariei” pe model „orbanizarea Ungariei” în trecut?
