Iulian Mitran: românul care studiază costumele populare românești și bulgărești din Dobrogea

Iulian Mitran: povestea lui

Iulian Mitran este din Constanța și este nepot de coloniști din Dobrogea de Sud, veniți în această regiune pentru a fi împroprietăriți cu pământuri –  condiție esențială pentru un trai mai decent în urma celui de-al Doilea Război Balcanic.

Bunicii săi paterni erau născuți  în Oltenia și și-au părăsit satele natale încă de mici în momentul în care părinții (străbunicii) au decis să vină drept coloniști în sudul Dobrogei. Bunicii materni au venit în Dobrogea de sud din județul Constanța, locuind într-un sat care este doar la 2 km de actuala graniță româno-bulgară.

După Tratatul de la Craiova din 1940,  bulgarii din nordul Dobrogei au fost relocați în actualele regiuni Dobrici și Silistra, iar românii din aceste două regiuni au fost mutați în județele Constanța și Tulcea, în satele părăsite de bulgari. Bunicii paterni au fost repartizați în satul Nuntași (Duingi), stabilindu-se într-o casă construită de bulgari.

”Încă de când eram mic și vizitam satul bunicilor mi se spunea despre moștenirea arhitecturală lăsată de bulgari și diferențele dintre acestea și casele construite de români în sat după al Doilea Război Mondial.” a povestit Iulian Mitran pentru Agenția Bulgară de Știri BTA.

Pasionat de arhitectură încă de mic și foarte interesat de cultura materială a țăranilor dobrogeni, mai ales de locuințele acestora, în liceu a început să reproducă în 3D diferite case pe care le-a văzut prin satele în care a călătorit, iar în facultate a manifestat preocupări în antropologie culturală, mai ales aspectele ce țineau de cultură materială și folclor.

Despre costume populare din Dobrogea

În 2018, alături de Simona Niculescu, fondatoare și coordonatoare a  Șezătorii Constanța, Iulian Mitran a început activitatea de cercetare și reconstituire a costumelor tradiționale ale românilor dobrogeni. După câțiva ani  de documentare, cei doi au  ajuns la concluzia că există foarte puține diferențe între vestimentația românilor și a bulgarilor.

În 2021 împreună cu Simona a fondat grupul Zestre Dobrogeană, care prezintă cultura materială a românilor dobrogeni cât și folclorul vechi.

Grupului i s-au alăturat Ionuţ Arămitu și Ștefania Luzinschi. Iulian și  Simona se ocupă cercetare și costume, iar Ionuț și Ştefania sunt specializați pe componente muzicală, ambii având foarte multe experiență drept interpreți de muzică tradițională dobrogeană.

Pe lângă costumele românești dobrogene au cumpărat și două costume complete bulgărești specifice zonei de nord a Dobrogei, la care au adăugat reproducerile a două costume găgăuze specifice sudului Basarabiei.

”Asemănările dintre costumul românesc și cel bulgăresc din Dobrogea sunt datorate mai multor factori. Costumul dobrogean este încadrat în cadrul zonei numită Dunărea de Jos, acesta cuprinde sud-estul României. Elementele comune destul de evidente în cazul costumului femeiesc sunt pestelcile(pristelka) și cămașă, iar în cazul costumului bărbătesc putem vorbi despre zăbun și ilic. Este foarte greu de vorbit de influență pentru că nu putem ști cu exactitate în cadrul cărui grup au apărut prima dată anumite elemente vestimentare, putem vorbi mai multe despre zone cu o cultură materială comună.”, a mai spus Iulian pentru BTA.

Articol consemnat de jurnalista Martina Ganceva și preluat cu acordul BTA.

Versiunea în limba bulgară, poate fi citită aici.

******

=>Dacă vrei să afli mai multe informații inedite despre locuri, oameni și întâmplări din Bulgaria, hai și tu, și adu-ți și prietenii, în grupul Descoperă Bulgaria!

=>Dacă scrii despre Bulgaria și vrei să-ți publicăm un articol, trimite textul la i.bahovski@myro.biz