Dua Lipa, dincolo de hituri: lecții despre Kosovo, Albania și identitate

Pe Dua Lipa o descopeream anul trecut, când fiica mea Daria, mi-a mărturisit că, pentru aniversarea de 18 ani, și-ar dori bilete la un concert al renumitei artistei britanice. Am verificat datele turneului „Radical Optimism”, am găsit bilete la Anvers și am plecat. Mai mult pentru bucuria ei.

Concertul nu m-a lăsat indiferentă. Au existat chiar și momente de emoție intensă,  care m-au impresionat.

Și chiar dacă, în alte călătorii, în mașină, sau în casă, Daria ne mai punea uneori „Houdini”, „Levitating” sau „Be the One”, credeam că interacțiunea mea cu această artistă se încheiase.

M-am înșelat, însă.

Vizita de anul acesta în Kosovo mi-a arătat-o pe Dua Lipa într-o altă lumină: aceea de copil al unor părinți kosovari, Anesa (născută Rexha) și Dukagjin Lipa, originari din Priștina. Născută la Londra, în 1995, artista a crescut într-o familie în care muzica era prezentă permanent. Tatăl său a fost solist și chitarist al trupei rock kosovare Oda, una dintre formațiile cunoscute ale anilor ’90.

• Jurnal de călătorie în Kosovo

În 2008, anul în care Kosovo și-a declarat independența, familia Lipa s-a mutat la Priștina, unde Dua a urmat cursurile școlii Mileniumi i Tretë. Deși avea să revină ulterior la Londra pentru a-și urma visul muzical, legătura cu locul de origine nu numai că nu s-a rupt niciodată. Din contră, așa cum reiese din numeroasele sale apariții publice, artista vorbește despre Kosovo cu o emoție și o naturalețe care trădează o relație profundă cu locul pe care îl consideră acasă, așa cum se vede din acest video 

Dimpotrivă.

Succesul internațional a transformat-o într-unul dintre cei mai puternici ambasadori ai Kosovo pe scena globală, iar una dintre cele mai vizibile dovezi este Sunny Hill Festival – proiectul construit împreună cu tatăl său pentru a aduce marile nume ale muzicii mondiale la Priștina și pentru a pune Kosovo pe harta marilor destinații culturale europene.

Ceea ce s-a și întâmplat.

Lansat în 2018, festivalul a devenit rapid cel mai important eveniment muzical din Kosovo și unul dintre cele mai relevante din Balcanii de Vest. Ediția din acest an va avea loc între 31 iulie și 2 august, are un lineup impresionant. Informații găsești aici pe site-ul dedicat .

Dincolo de muzică, Dua Lipa și-a construit însă, în ultimii ani, o voce tot mai puternică și în lumea literaturii.

În 2022, artista a lansat Service95, o platformă editorială care reunește recomandări culturale, reportaje, interviuri și selecții de lectură. Proiectul include și podcastul „Dua Lipa: At Your Service”, unde dialoghează cu scriitori, jurnaliști, activiști și personalități culturale din întreaga lume.

Surprinzător, admirabil chiar pentru un star pop aflat în plină ascensiune, Dua Lipa aduce în atenția publicului tânăr, autori și teme care, altfel, ar putea rămâne în afara circuitului mainstream. Într-o perioadă în care lectura concurează cu platformele de streaming și rețelele sociale, artista vorbește constant despre puterea cărților de a crea empatie și de a înțelege lumi diferite.

Unul dintre proiectele asociate Service95 este și Biblioteca Cărților Interzise (The Library of Banned Books), o inițiativă prin care artista atrage atenția asupra libertății de exprimare și a dreptului la acces la cultură, transformând lectura într-un act de rezistență civică.

Interesul său pentru teme sociale și politice s-a regăsit și într-un episod recent al podcastului, în care și-a declarat sprijinul pentru „Revoluția Flamingo” din Albania, descriind drept „inspiratoare” protestele care se desfășoară de mai multe săptămâni împotriva unui complex turistic de lux asociat cu Jared Kushner și Ivanka Trump.

Invitata artistei a fost scriitoarea albaneză Lea Ypi, una dintre cele mai apreciate voci intelectuale ale Europei contemporane. Născută la Tirana și profesoară de teorie politică la Londra, Ypi a devenit cunoscută la nivel internațional prin volumul autobiografic „Liberă. Un copil și o țară la sfârșitul istoriei”, tradus și în limba română.

„Liberă” mi-a deschis ochii asupra istoriei într-un mod în care nicio lecție de la școală nu a reușit”, mărturisește Dua Lipa în această conversație în care chiar a invitat-o pe scriitoare să povestească pe scurt istoria Albaniei, după obținerea independenței de sub Imperiul Otoman, în 1912.

Artista povestește că, în copilărie, nu a înțeles multă vreme de ce familia ei nu putea călători în Albania, țară pe care o percepea ca parte a propriei identități. A ajuns acolo pentru prima dată la vârsta de 12 ani și își amintește plajele aproape sălbatice ale litoralului albanez, într-o perioadă în care infrastructura turistică era aproape inexistentă.

Discuția s-a mutat apoi asupra controversatului proiect de pe insula Sazan, estimat la 1,6 miliarde de euro. Pentru realizarea acestuia, autoritățile albaneze au modificat legislația privind zonele protejate și au acordat proiectului statut de investiție strategică.

Pentru Dua Lipa, tocmai modul în care au fost schimbate regulile ridică întrebări serioase despre transparența guvernării. La rândul său, Lea Ypi a descris situația ca pe un exemplu al modului în care puterea economică și cea politică ajung să se suprapună. Scriitoarea avertizează însă că protestele vor avea nevoie, în timp, de mai mult decât rezistență: de lideri, soluții și propuneri concrete.

Acestea sunt numai câteva idei, întreaga conversație – extrem de interesantă, mi s-a părut mie, poate fi vizionată aici:

Înregistrări video cu Dua Lipa găsești foarte multe pe Internet, artista fiind o prezență activă care vorbește mult despre cărți, despre memorie și identitate, despre Kosovo, Albania și transformările prin care trec, impunându-se ca o voce atentă la ceea ce se întâmplă în Balcanii de Vest.

Iar pentru cei care vor să înțeleagă mai bine această regiune, merită să îi urmărească nu doar muzica, ci și conversațiile.

Despre solidaritate, într-o zi în care România avea nevoie de ea: cum au reacționat Pristina și Sofia