2022 – Un an cum n-a mai fost între România și Bulgaria. Anul în care cele două țări s-au întâlnit intens nu numai economic și politic, ci și cultural. La nord și la sud de Dunăre, concerte de jazz, muzică clasică, operă, expoziții de artă, de fotografie, proiecții cinematografice, lansări de carte, parteneriate media ș.a.
O forfotă artistică pe care mi-o doream de mult, din îndepărtații ani ’90, când mai nimic nu se întâmpla între cele două țări. Încet, foarte încet lucrurile s-au mișcat, dar parcă s-au impulsionat din aprilie 2021- momentul când îmi apărea pe wall în Facebook o fotografie cu d-na Yara Boubnova, directoarea Galeriei Naționale de Artă din Bulgaria și Brândușa Predescu, o doamnă din România, despre care aflam că este noua ambasadoare a României la Sofia. În fotografie, pe fundal se vedea un „Autoportret” al Corneliu Baba, parte din expoziția cu lucrările marelui maestru, organizată la Galeria Națională de Artă din Sofia.
O expoziție mult așteptată și lăudată în capitala vecină, și pentru al cărei catalog în bulgară și engleză, recent predasem ultimele traduceri. Simțeam că ceva se întâmplă. Și am avut dreptate. 😊
Câteva luni mai târziu viața mă întâlnea la Sofia cu d-na Ambasador, care încă de la prima întâlnire, mi-a vorbit despre oameni, despre cărți, despre artiști, despre proiecte muzicale, despre locuri pline de cultură și istorie. Realizam ulterior că este omul fără de care multe dintre întâmplările acestui an, n-ar fi avut loc sau n-ar fi avut aceeași amploare. Și am îndrăznit s-o invit la o conversație. A spus „da” imediat, motivând că „nu pot decât să susțin astfel de proiecte editoriale care pot răspândi cât mai larg mesaje menite să ducă la apropierea între România, țara pe care o reprezint eu în Bulgaria și țara în care îmi reprezint patria”.
Ne-am întâlnit la mijloc de noiembrie. Și iată despre ce-am conversat:
Iulia Bahovski: D-nă Ambasador, v-aș ruga, mai întâi, să ne spuneți câte ceva despre dv. Cine este omul și diplomatul Brândușa Predescu?
Brândușa Predescu: Brândușa Predescu este un om care iubește oamenii, frumosul și natura. Un om care a ales sau a fost ales de o meserie extraordinar de frumoasă și de grea, în același timp, numită diplomație. Nu știu cine pe cine a ales 😊, dar știu că omul Brândușa Predescu a dat dovadă dintotdeauna de spiritul aventurier al cunoașterii și de credința în puterea învățării continue. Iar în această meserie a plonjat și datorită unui entuziasm care nu m-a părăsit și sper să nu mă părăsească niciodată.
Am început să lucrez pentru statul român, pentru Guvernul României, în 1990, într-o perioadă când totul era nou și urma să se schimbe după căderea comunismului. Astfel că povestea s-a transferat dinspre mine, înspre țara mea și iată de ce am rămas în diplomație, fiind extrem de recunoscătoare vieții, pentru asta. Am crescut profesional odată cu România, am avut șansa să o înțeleg și să o reprezint în străinătate.
Iulia Bahovski: Ce știați despre Bulgaria înainte de a veni la mandat aici și ce ați descoperit între timp? S-a schimbat perspectiva de atunci?
Brândușa Predescu: Prin experiența mea diplomatică am înțeles că destinul țării mele, dar și al țării vecine, Bulgaria, este împreună în Europa și asta s-a și întâmplat. Ambele state, umăr la umăr fiecare cu particularitățile sale și cu ritmul său, au mers în aceeași direcție, pentru remodelarea pe principii și valori europene și euro-atlantice, pentru re-racordarea la lumea liberă, civilizată, democratică.
Ce știam despre Bulgaria era prin prisma profesiei și a lucrului în organizațiile internaționale din Europa de Vest, în care am reprezentat România, lucrând îndeaproape cu diplomați bulgari. Aveam, deci, o perspectivă formată, mai degrabă, prin obiective politice, geostrategice, economice.
Dar nu știam prea multe despre Bulgaria reală. Nu fusesem niciodată în această țară și ce am învățat aici foarte repede este că Bulgaria este o țară de o frumusețe răpitoare străbătută fiind, de trei rânduri de munți falnici. Este o țară, în care în interacțiunea cu oamenii ei, chiar dacă nu cunosc limba lor, mă simt înțeleasă. Este un spirit de apartenență la o zonă unde mă simt psihic, confortabil.
Iulia Bahovski: Ce a însemnat anul 2022 pentru relațiile româno-bulgare?
Brândușa Predescu: Anul 2022 a fost un an foarte plin de evenimente și de substanță în relațiile noastre bilaterale. În primul rând, acest an s-a situat simbolic sub egida marcării a nu mai puțin de trei aniversări a unor evenimente importante pentru istoria și evoluția ambelor state vecine.
Și aici mă refer în ordine cronologică, la împlinirea a 145 de ani de la războiul denumit în cărțile de istorie, ruso-turc, cu consecințe benefice pentru ambele state: obținerea independenței României și eliberarea Bulgariei de sub suveranitatea Imperiului Otoman. A doua aniversare foarte importantă marcată în acest an prin diferite evenimente, a fost împlinirea a 30 de ani de la semnarea Tratatului bilateral de prietenie, cooperare și bună-vecinătate. Și nu în ultimul rând, am sărbătorit, cei 15 ani de când statele noastre au aderat la Uniunea Europeană.
Simbolistica tuturor acestor aniversări multiple are o conotație importantă, dată de apropierea și destinul similar, aș spune, al României și Bulgariei, în diferite momente ale istoriei noastre.
Pe de altă parte, 2022 a fost un an care am văzut, mai ales în primele șapte luni, și un reviriment al cooperării bilaterale pe linie guvernamentală între guvernele noastre, între ministere și alte instituții de stat, cu multe vizite la București și la Sofia.
Iulia Bahovski: Anul acesta România și Bulgaria s-au intersectat cultural, mai des ca niciodată. Ce s-a întâmplat și ce urmează?
Brândușa Predescu: S-au întâmplat, da, multe lucruri frumoase, dar, nimic de la sine 😊. În spatele lucrurilor e o muncă intensă de creare de relații și facilitare de contacte. Iar acesta este rolul unei ambasade. Desigur artiștii, uniunile de creație găsesc drumul unii către alții și singuri, dar uneori nu se întâmplă așa, și atunci noi îi sprijinim în a se întâlni unii cu alții.
Mai ales ultima parte a acestui an a fost, într-adevăr, specială, noi toți fiind părtașii unor întâmplări frumoase, a unor evenimente importante, inițiate sau organizate de ambasadă, în parteneriat cu alte instituții din România și Bulgaria, cu menirea de a apropia cultural și artistic cele două țări și cetățenii lor.
Aș aminti aici, extraordinarul concert de la Filarmonica din Sofia, al Orchestrei Române de Tineret sub bagheta dirijor, maestrul Cristian cu participarea a doi extraordinari maeștri bulgari –pianistul Ludmil Angelov și violonistul Mincho Minchev. Într-un eveniment similar, la Opera Națională din București, vestiți interpreți de operă bulgari și români au concertat împreună sub bagheta tânărului dirijor bulgar Iordan Kamdjalov.
La Noaptea Literaturii în Sofia, am avut, din nou, prezență românească, în persoana unui scriitor minunat, Claudiu Florian, câștigător al Premiului European al Literaturii, a cărui carte a fost tradusă recent în limba bulgară.
Tot în această toamnă am vernisat expoziția de fotografie în aer liber, „Culorile României” cu imagini din țara noastră, realizate de artistul-fotograf Bogdan Mustățea. Fotografiile sunt încă expuse pe gardul extrem de generos al clădirii ambasadei, și pot fi admirate de orice trecător prin capitala Bulgariei, bulgar sau străin.
Avem și alte idei și proiecte culturale legate de diferite aniversări. Iar aici e momentul să recunoaștem că absența unui Institut Cultural Român la Sofia face lucrurile mai puțin dinamice decât ar putea fi și ar trebui să fie. Regândirea prezenței culturale române în străinătate și existența unui ICR la Sofia, ar fi nu numai de dorit din perspectiva ambasadei, ci a multor bulgari din diferite medii, cu care discut în fiecare zi.
Dar întorcându-mă la semnificația anului 2022, vă pot spune că este anul parteneriatelor și a unei mai strânse colaborări media între cele două țări, exprimate în acordul de cooperare între agențiile AGERPRESS și BTA și lansarea oficială a site-ului în limba română, al programului Radio Bulgaria al postului Național de Radio din Bulgaria.
Iulia Bahovski: Un an cu-adevărat efervescent în relațiile bilaterale dintre cele două țări. Unde e loc de mai bine în relațiile diplomatice dintre ele?
Brândușa Predescu: La modul cel mai cinstit față de noi înșine, ca reprezentanți de țări, trebuie să recunoaștem că în toate domeniile este loc de mai bine. Dacă peste tot ar fi bine, noi diplomații am putea pleca acasă. 🙂 Menirea noastră este tocmai de a continua să facilităm dialogul, cunoașterea și colaborarea în toate domeniile, ceea ce deja se întâmplă.
Voi folosi, însă, un cuvânt general care descrie foarte multe zone și anume conectivitatea dintre România și Bulgaria, îmbunătățirea acesteia sub toate aspectele, fiind un dialog impulsionat și de contextul mai larg, determinat de războiul care se poartă foarte aproape de granițele celor două țări.
Această dinamizare a dialogului bilateral pe toate planurile, dar în special pe cele care țin de îmbunătățirea rapidă a conectivității transport-energie-infrastructură nu numai între țările noastre, ci și mai larg în plan regional, este chestiunea care determină agenda celor două state în acest moment.
Iulia Bahovski: Un domeniu în care România și Bulgaria cooperează intens de mulți ani, este turismul. Vă invit să trecem dincolo de binecunoscutele stațiuni de la mare și munte în Bulgaria. Ce-ar mai avea Bulgaria să povestească turiștilor români?
Brândușa Predescu: Nu aș îndrăzni să mă erijez într-o cunoscătoare a Bulgariei în totalitate și mai ales, din această perspectivă, însă ceea am văzut eu personal în Bulgaria și unde cred că s-ar deschide inima românilor, este chiar capitala țării, Sofia – un oraș care merită din plin să fie vizitat, nu numai de trecut pe lângă, în drum spre Grecia. Este un oraș minunat cu o istorie copleșitoare, dată de toate etapele civilizației și influențele imperiilor care-au stăpânit aici.
Aș mai recomanda și satul Koprivștița – un sat-muzeu foarte valoros, în natură cu case din sec XIX, si chiar mai vechi, menținute integral sau restaurate minunat, multe din acestea fiind transformate în muzee foarte bine alcătuite. Spre surprinderea multor români, aici vor găsi conexiuni cu România secolului XIX. Pentru că acesta este locul în care s-au născut și întâlnit mulți dintre revoluționarii bulgari care au trezit conștiința națională bulgară, intelectuali bulgari oprimați de regimul otoman, dintre care mulți și-au găsit, apoi, refugiul, în exil în țara noastră sau și-au continuat activitatea în orașe de-a lungul Dunării, în București, Brăila și chiar mai departe, și au animat spiritul național.
Și nu în ultimul rând, românilor care vizitează Bulgaria le amintesc, fără patetism, că avem o datorie de suflet, de conștiință și de neam, ca atunci când traversează Dunărea să își planifice în așa fel timpul, încât să viziteze măcar unele din monumentele care amintesc de eroismul soldaților români căzuți în diferite momente ale istoriei, în războaie pe pământul bulgar.
Mausoleul de la de la Grivița, Panorama de la Plevna sunt monumente istorice semnificative și foarte frumoase care atestă contribuția Armatei Regatului României la războiul ruso-turc 1877-187. Iar un altul, este monumentul de la Turtucaia, unde sunt înmormântați soldați români căzuți alături de bulgari și de germani, în Primul Război Mondial. Un monument întreținut foarte bine de autoritățile locale. Consider că este datoria noastră să facem o scurtă vizită, să citim ce scrie pe aceste monumente, și să ne arătăm, astfel, respectul.
Si luați-vă, în aceste vizite, și copiii! Să învățăm istorie trecând prin niște locuri care ne leagă, pe bulgari și pe români la modul cel mai concret și frumos!
Iulia Bahovski: Haideți să vorbim și despre afaceri! Cum stau lucrurile aici, există povești de succes? Ar trebui oamenii de afaceri din cele două țări să fie mai îndrăzneți și să profite de piața din cealaltă țară?
Brândușa Predescu: Categoric la această întrebare răspund, „Desigur, da!” Există povești de succes, pentru că îndrăzneala în afaceri este cheia succesului. Până nu încerci, nu câștigi!
Și da, trebuie să ne uităm mai mult unii spre alții și în domeniul business-ului. Aș sublinia că oamenii de afaceri și business-ul s-au descoperit reciproc deja, iar în perioada cu constrângerile economice prin care am trecut și trecem în continuare, volumul schimburilor comerciale a crescut la aproape de 7 miliarde, creștere foarte importantă pentru România și Bulgaria.
Alte cifre care contează: numărul de firme înregistrate în ambele țări. Aproximativ 3000 de firme bulgărești sau cu capital bulgăresc sunt înregistrate în România, cu o valoare de 193 de milioane de euro, capital social. Invers, în jur de 4000 de firme românești sau cu capital românesc figurează ca înregistrate în Bulgaria, cu o valoare totală a investițiilor de 280 de milioane de euro. Aceste cifre clasează România ca partener comercial numărul 2 printre partenerii europeni ai Bulgariei.
Ambasada României, prin biroul Consilierului Economic, dar și eu personal, nu susținem numai declarativ afacerile românești. Prioritar, în mandatul unei ambasade, este încurajarea, promovarea și sprijinirea investițiilor românești în această țară. Dar în egală măsură, suntem la dispoziția potențialilor investitori bulgari în România.
Iar în acest demers lucrăm îndeaproape cu cele două camere de comerț bilaterale, una având chiar sediul la Ruse, iar cealaltă, cu sediu la Sofia și la București. Acestea sunt adevărate motoare, care alături de ambasadă, sunt în contact direct cu mediul de business, în stimularea schimburilor si a investițiilor reciproce.
Iulia Bahovski: Ce credeți că ar avea de învățat cele două țări, una de la cealaltă, ca să le fie mai bine în această călătorie împreună, d-nă Ambasador?
Brândușa Predescu: Cred că, în primul rând, România și Bulgaria au de învățat lecția de a se uita mai mult una la alta. Privirile ambelor state, aș putea spune, din motive obiective legate de istoria noastră recentă și anume, ieșirea din negura datorată Zidului Berlinului, s-au îndreptat mult, chiar aproape exclusiv, spre Europa, și nu unul către celălalt.
Că am parcurs împreună un drum care a dus la ancorarea în structurile europene și euro-atlantice, a fost ceva firesc. Odată deveniți membri sau pe parcursul continuării integrării, pentru a-și maximiza șansele de a reprezenta ceva ca membre de sine stătătoare, față de partenerii din Uniunea Europeană, statul român și statul bulgar, ar trebui să lucreze și mai profund împreună.
Trebuie să privim mai mult unii spre alții și să facem lucruri împreună și mă refer aici la aspecte concrete: proiecte de cercetare pentru a atrage bani europeni sau orice tip de proiecte. Numai așa ne vom maximiza potențialul. Trebuie să învățăm să umplem buna noastră vecinătate, cu conținut adaptat prezentului și mai ales, orientat spre viitor.
Haideți să fim împreună, să ne invităm mai mult unii pe alții la evenimente din diferite industrii! Numai așa vom fi altfel văzuți și vom avea și pătrundere și vizibilitate mult mai mare.
Iulia Bahovski: Vă mulțumesc, d-nă Ambasador, pentru toate aceste informații pe care cu generozitate, ni le-ați împărtășit!
Și pentru că am avut bucuria, anul acesta, să pot participa la unele dintre evenimentele ale cărui inițiator sunteți și am rămas de fiecare dată, impresionată de discursurile pe care le-ați rostit, v-aș ruga, acum, în încheiere, să ne povestiți despre însemnătatea cuvintelor în diplomație: a acelor cuvinte care ajung în inimile oamenilor, dar care și transmit mesaje puternice.
Brândușa Predescu: Vă mulțumesc și eu foarte mult pentru aprecieri. Unii ar spune că unicul instrument de care dispune diplomația sunt cuvintele. Sincer și personal, prefer cuvintele decât gloanțele, pentru că merg la fel de la țintă și pot crea la fel de multe efecte. Uneori pot chiar să și omoare. Doar că altfel – pot să omoare sentimente sau idei. Prin urmare, forța cuvintelor bine gândite, bine alese, însoțite și de acele inefabile, nuanțe, poate chiar sentimente care nu apar pe hârtie, dar se simt în voce la rostirea cuvintelor, poate aduce rezultate în diplomație. Și chiar aduce rezultate, chiar dacă, uneori, nu pe moment.
Emoția vine și pleacă. Rezultatele în diplomație se obțin în decursul timpului, prin reluarea cu atenție, cu perseverență, cu diplomație, cu delicatețe sau cu fermitate a acelorași mesaje. Rostogolirea mesajelor care cuprind interesele țării pe care o reprezinți, este crucială. Este un instrument, în sine. După cum spuneau vechii învățați „Repetitio mater studiorum est”. În cazul de față, repetarea este, într-adevăr, un vehicul pentru atingerea unor scopuri. Si pentru aceasta cuvintele da, în diplomație joacă, un rol esențial. Sunt cărămida, practic, de la baza comunicării. Pentru că diplomația este, printre multe altele, în măsură covârșitoare, și despre comunicare.
- Bogdan Mustățea ne arată „Culorile României” la Sofia. Expoziție de fotografie în aer liber
- Orchestra Română de Tineret, în concert extraordinar la Festivalul Internațional „Piano Extravaganza” de la Sofia – experiență artistică unică între România și Bulgaria
