Subiectul intrării Bulgariei în „Michelin” circulă de ani buni, mai mult sub formă de zvon, decât „pe surse”.
Situația, însă, s-a schimbat la sfârșitul anului trecut, când Vasil Terziev, primarul capitalei de la sud de Dunăre, a anunțat într-o postare pe pagina sa de Facebook, că Sofia este cu un pas mai aproape de harta gastronomică mondială Michelin.
Informația a fost reluată și detaliată acum două zile de Anton Penev, directorul Visit Sofia (compania municipală de turism), într-un interviu acordat emisiunii „Darik Cafe” la postul Darik Radio, care a oferit pentru prima dată, o imagine clară asupra mecanismului, cadrului juridic și implicațiilor economice ale acestui demers.
Potrivit reprezentantului muncipalității, Sofia e în contact cu Michelin, de aproape un an, discuțiile se desfășoară fără întreruperi instituționale, fiind parcurse inclusiv procedurile legale prevăzute de legislația privind achizițiile publice. Obiectivul este evaluarea întregii scene culinare a orașului.
„Cu puțin timp înainte de sărbători, pe 15 decembrie, am avut o întâlnire cu sectorul HoReCa la Primăria Capitalei, la care le-am explicat de unde am pornit și unde vrem să ajungem. Aceasta este doar prima parte a relațiilor noastre cu Michelin. Ele nu sunt himeră, ele sunt realitate”, a spus Anton Penev.
Ce înseamnă „Michelin” pentru o destinație, reiese din același material realizat de Darik Radio:
O precizare importantă este că „Michelin” nu evaluează restaurante individuale la cerere, ci întregul ecosistem gastronomic al orașului. Inspectorii lucrează anonim și timp de luni de zile analizează calitatea, consecvența și potențialul localurilor. Dacă există un nivel suficient de maturitate, orașul poate fi inclus într-una dintre categoriile „Michelin” stele (1, 2, 3), Bib Gourmand sau restaurante recomandate. Acest lucru poziționează automat destinația în fluxurile turistice și de afaceri mondiale.
Într-un context global competitiv, în care marile orașe concurează pentru atenție și validare internațională, inițiativa municipală e decisivă. Fără o politică activă și un dialog susținut, Sofia nu ar fi intrat pe radarul Michelin.
În context regional, potențialul este semnificativ. În afara Sloveniei și Croației, Balcanii lipsesc aproape complet de pe harta Michelin, cu excepția Belgradului și Atenei.
„Există câteva pete negre pe harta Michelin, unde nu sunt restaurante, iar noi, la fel ca România, suntem printre ele”, a mai spus Penev.
Interviul clarifică și un alt aspect esențial care a generat de-a lungul timpului, numeroase speculații: auditul presupune un angajament financiar din partea municipalității. Taxa acoperă activitatea echipelor de inspectori și este o practică standard la nivel internațional.
„Da, vom plăti. Să fim sinceri — „Michelin” este o societate comercială. Și ei fac bani și trebuie să întrețină echipele care vin pentru câteva luni, analizează destinația și scena financiară. Acest lucru necesită o investiție (…) Există o taxă, dar este una plătibilă. Dacă intri în „Michelin”, ai un contract cu ei, iar contractele sunt de obicei, între 3 și 5 ani, a adăugat Anton Penev, dând de înțeles că plata nu este un mecanism de acordare automată a distincțiilor. Cu alte cuvinte, nu garantează rezultate, ci doar accesul la procesul de evaluare.
Din interviu reiese și motivul strategic din spatele acestei inițiative. Michelin este văzut nu ca un scop în sine, ci ca un instrument de repoziționare a Sofiei. Capitala Bulgariei încearcă să depășească statutul de destinație de tip city break ieftin și să se profileze ca oraș de congrese, evenimente, cultură contemporană și experiențe cu valoare adăugată mare, gastronomia fiind doar una dintre componentele acestui model.
Aceeași logică se regăsește și în celelalte direcții menționate de Penev: dezvoltarea turismului de congrese prin instrumente dedicate organizatorilor de evenimente, stimularea inițiativelor culturale private, valorificarea resurselor naturale din jurul orașului, în special muntele Vitoșa și apele minerale, și reinterpretarea arhitecturii socialiste ca produs turistic de nișă. Toate aceste elemente conturează o strategie de diversificare și sofisticare a profilului turistic al Sofiei.
Datele prezentate în interviu susțin această orientare: în ultimul an, Sofia a fost vizitată de 1,375 milioane de turiști, care au realizat peste 3 milioane de înnoptări — un maxim istoric până în prezent. Peste 35% dintre ei sunt turiști bulgari care se cazează în hoteluri, iar durata medie a șederii este de 2,2 nopți, pe deplin competitivă în raport cu capitale europene similare, potrivit expertului din cadrul Primăriei.
Toate acestea arată o trecere constantă, spre un turism stabil și mai puțin dependent de sezonalitate, context, în care auditul Michelin apare ca o piesă dintr-un puzzle de politică urbană și turistică, menit să valideze Sofia într-un sistem extern extrem de competitiv.
Această logică nu este nouă și nu se rezumă doar la inițiativa legată de Michelin. În anii anteriori, municipalitatea Sofia a început deja să construiască instrumente alternative de poziționare turistică, orientate spre experiență și valoare adăugată.
Un astfel de exemplu este „Harta vinului din Sofia”, lansată de Primăria Sofia încă din 2022, prin Visit Sofia, în parteneriat cu Asociația Bulgară a Profesioniștilor din Vin (BAWP).
Chiar dacă Sofia nu este o destinație viticolă în sens clasic și nu se află într-o regiune de producție a vinului, orașul și-a creat propria hartă a vinului pentru a conecta consumatorii urbani și turiștii, harta funcționând ca un ghid al locațiilor care oferă vin bulgăresc de calitate și promovează vinul nu doar ca produs, ci ca experiență culturală și turistică urbană.
Această abordare — de a construi produse turistice în jurul gastronomiei și identității locale — este vizibilă și în alte inițiative recente, precum „Balkan Bites Tour”, un tur culinar gratuit care oferă vizitatorilor și localnicilor o experiență ghidată prin bucătăria balcanică și bulgărească, combinând degustări gratuite cu povești despre tradiții, ingrediente și identitate gastronomică.
Turul se desfășoară în restaurante locale atent alese și contribuie la transformarea gastronomiei într-un produs turistic experiențial, atractiv pentru piețele internaționale.
Toate aceste inițiative se înscriu în aceeași strategie de diversificare a ofertei turistice și de repoziționare a Sofiei ca destinație complexă, care combină gastronomie, cultură, evenimente și experiențe tematice, în încercarea de a atrage un public mai stabil, mai interesat și cu un nivel mai ridicat de cheltuieli.
