literatura bulgara literatura bulgara

Literatura bulgară, celebrată la București înainte de Târgul de Carte Bookfest

Un eveniment dedicat viitoarei participări a Bulgariei la Târgul Internațional de Carte Bookfest, de la București, care va avea loc în luna iunie, s-a desfășurat pe 9 Mai, de Ziua Europei, în București. Acesta a reunit reprezentanți ai comunității bulgare din România și români profund legați de Bulgaria prin literatură și cultură, relatează Martina Ganceva, corespondentul BTA la București.

„De Ziua Europei, cultura s-a transformat din nou în cel mai frumos limbaj european comun. Sărbătorim rădăcinile care ne leagă, libertatea de a ne spune poveștile și puterea literaturii de a construi punți între oameni. În mod simbolic, ne-am dorit ca tocmai astăzi să deschidem o fereastră către lumea culturală de la sud de Dunăre și să îi apropiem pe cititorii români de literatura bulgară contemporană, de autorii și tradițiile bulgare. Să trăim o Zi a Europei prin cărți, prietenie și gusturi bulgărești”, a declarat Oana Stănescu, manager cultural și coordonatoarea participării Bulgariei la târg.

„Sunt extrem de fericit că Bulgaria va fi invitata de onoare la Târgul Internațional de Carte de la București în acest an. Bulgaria nu este doar o țară vecină a României. Ea este foarte prietenoasă și deschisă față de România”, a declarat Ognyan Iliev, prim-secretar al Ambasadei Bulgariei la București.

Co-moderatoare a evenimentului a fost Bianca Vasile, originară din satul Izvoarele, cu rădăcini bulgare. Ea lucrează ca jurnalist, realizează un doctorat despre minoritățile naționale și recent a publicat o carte despre bulgarii din Izvoarele. În cadrul evenimentului, a vorbit despre minoritatea bulgară din România și despre unele dintre tradițiile păstrate în comunitatea din Izvoarele.

A luat cuvântul și jurnalista română de origine bulgară Mirela Petrescu, care lucrează la Radio România, la Agenția Rador, specializată în monitorizarea presei, inclusiv a presei bulgare.

„De ani de zile urmăresc relațiile culturale dintre cele două state și pot spune că, în ultima perioadă, dinamica s-a schimbat în bine. Tot mai des sunt organizate evenimente comune și expoziții în muzee. Vreau să dau doar două exemple – tezaurul de aur de la Sveshtari a fost prezentat la Muzeul Național de Istorie al României din București. Cel mai vechi aur prelucrat din lume, descoperit în necropola de la Varna, a fost expus la Muzeul Municipiului București”, a amintit ea.

La rândul său, Dan Croitoru, editor la Polirom și membru al Consiliului Asociației Editorilor, și-a exprimat opinia că Bulgaria a făcut mult mai mult pentru promovarea literaturii române și pentru publicarea autorilor români în Bulgaria decât a făcut România pentru literatura bulgară.

„Astăzi avem zece autori români traduși în limba bulgară. Autorii bulgari traduși în română sunt doar câțiva”, a precizat acesta, exprimându-și speranța că participarea Bulgariei la Târgul Internațional de Carte din acest an și statutul de invitat de onoare vor stimula interesul cititorilor și editorilor români, în ciuda dificultăților de pe piața de carte.

„Facem prea puțin pentru a cunoaște literatura vecinilor noștri. Cunoaștem mai bine literatura franceză, britanică, americană sau chiar japoneză decât literatura vecinilor noștri”, a constatat el cu regret.

Afirmațiile sale au fost susținute de Cecilia Ștefănescu, regizoare și scenaristă română, care filmează unul dintre filmele sale pe litoralul bulgăresc al Mării Negre.

„Este ciudat cât de puțin își doresc românii să cunoască cultura bulgară. Aceasta rămâne o mare întrebare. Ar trebui să reflectăm la această lipsă de curiozitate și la ignorarea vecinilor noștri”, a spus ea.

Ana-Maria Maciuca, muzeograf și expert în istoria artei, a povestit istorii de dragoste cu urme bulgărești și a vorbit despre rădăcinile sale bulgare.

„Străbunica și bunica mea s-au născut în Bulgaria, la Balcic. Bunica mea purta chiar numele orașului și se numea Balcica. Eu am fost în Bulgaria o singură dată, dar am rămas cu amintirea plăcintei bulgărești și a faptului că era servită întotdeauna cu dulceață de smochine și dulceață de trandafiri”, a povestit ea zâmbind.

Designerul grafic și cercetătorul Catalin Popa, care în prezent scrie o carte despre arhitecta Henriette de La Vrancea, cunoscută pentru proiectele sale realizate la Balcic, și-a exprimat opinia că în oraș ar trebui amenajat un spațiu special dedicat intelectualilor români care vizitează localitatea de la malul mării.

El a dat exemplul cafenelei lui Mahmut – cea mai cunoscută cafenea din Balcic în perioada interbelică, prin care a trecut întreaga elită românească.

Marian Țuțui, cercetător și profesor de istoria filmului, a făcut de asemenea referire la istorie și a amintit că există o tradiție în relațiile cultural-editoriale româno-bulgare, dând ca exemplu „Abecedarul cu pești” al doctorului Petăr Beron, publicat la Brașov.

A luat cuvântul și Luminița Corneanu, critic literar și autoare de cărți pentru copii, care s-a autointitulat „cel mai mare fan al lui Georgi Gospodinov din România”.

„Prima mea legătură cu Bulgaria este una de familie. Soțul meu este Dobrev. A doua este cea turistică, evident. Am fost de multe ori la Kamen Bryag, Nessebar, Balcic, Veliko Târnovo, Plovdiv și Sofia”, a spus ea zâmbind.

Corneanu a dezvăluit că, în perioada în care lucra la Ministerul Culturii din România, în 2013, a făcut lobby împreună cu colegii săi pentru ca România să înceapă să participe la Târgul de Carte de la Sofia.

„Știam cât de multă literatură română se traduce în Bulgaria. Din fericire, am fost ascultați și, în 2015, România a fost invitatul de onoare al Târgului de Carte de la Sofia. Un an mai târziu, am descoperit o carte de Georgi Gospodinov în limba engleză. Am citit două-trei pagini și mi-am spus că trebuie să citesc tot ce a scris acest autor”, a declarat Luminița Corneanu.

Ea a menționat și numele unor traducători din limba română în bulgară – Stilian Deyanov, Vanina Bojikova și Ognyan Stamboliev.

Printre participanții la eveniment s-au numărat și Marius Oanța, bulgar catolic din Cioplea și colaborator al Academiei Bulgare de Științe, precum și Maria Postu din Izvoarele.

La finalul evenimentului, Oana Stănescu a anunțat că, pe 3 iunie, la ora 18:00, la București, Georgi Gospodinov va urca pe scenă alături de cunoscutul scriitor român Mircea Cărtărescu într-un dialog deschis. O zi mai târziu, pe 4 iunie, de la ora 19:00, la librăria Humanitas de lângă parcul Cișmigiu, Gospodinov își va prezenta cel mai nou roman, tradus în limba română.

Surpriza specială a serii au fost trei cărți cu autograful lui Georgi Gospodinov.

La atmosfera caldă a serii au contribuit și reprezentantele comunității bulgare din satul Izvoarele. Îmbrăcate în costume tradiționale, ele au prezentat rețete autentice de pâine de casă și banița cu brânză, banița cu mere și banița cu dovleac și struguri, transmise din generație în generație, oferindu-le invitaților posibilitatea de a degusta preparatele. Oaspeții au fost serviți și cu rakia de casă.

FOTO: FB/ Bulgaria, invitată de onoare la Bookfest 2026