Expoziția „Țara din care venim. Primii 35 de ani”, lecție de memorie pentru viitorul libertății

Sunt ultimele zile când la @Mița Biciclista Stabiliment Creativ, se poate vizita expoziția „Țara din care venim. Primii 35 de ani”, care prezintă istoria recentă a României, de la primele zile de libertate la democrația de azi – o cronologie captivantă redată prin ilustrarea unor momente simbolice atât ale marii Istorii, cât ale unei istorii personale, povestea unui tânăr născut în 1990.

[slb_group

Prin 250  de materiale foto, video, texte, obiecte personale și decoruri aferente, publicul face o călătorie în timp, plecând de la momentul zero, când pe străzile țării se striga „Jos comunismul” și România își câștiga, după patru decenii de dictatură comunistă, libertatea – cel mai important bun, păstrat până astăzi.

Este o experiență care m-a invitat la reflecție, mi-a readus în minte multele momente de bucurie, dar și cele de amărăciune și dezamăgire, expoziția, per ansamblu, oferindu-mi răspunsuri la multele întrebări despre ce trăim în această perioadă în România.

[slb_group

Călătoria începe cu momentul Revoluției și primele transmisiuni ale Televiziunii libere și continuă prin întreaga perioadă posttotalitară, evocând întâmplări, personaje, episoade semnificative, reușite și derapaje ale unei societăți care, cu mare dificultate, și-a construit drumul democrației în toți acești ani.

[slb_group

Răscălitoare de aminitiri e încăperea decorată sub forma unui magazin alimentar din anii ’90.

Narativul expoziției are două planuri: cel general, al istoriei mari – cu momente de frenezie entuziasm, alternând cu cele tensiune și solidaritate – și cel al personal, al amintirilor unui tânăr născut în 1990.

Ambele transmit ideea esențială că libertatea este extrem de fragilă și că supraviețuiesc doar popoarele care au o bună relație cu memoria lor colectivă, transmisă din generație în generație.

Memoria colectivă este fundamentul identității noastre ca popor. Cunoașterea trecutului – fie el glorios sau dureros – ne ajută să învățăm lecțiile istoriei, să evităm repetarea greșelilor și să ne păstrăm coerența în fața schimbărilor.

[slb_group

Expoziția ne reamintește că indiferența colectivă și dezamăgirile au fost și sunt teren fertil pentru derapaje și regimuri iliberale, iar România, din 1989 încoace, s-a confruntat cu multe momente de cotitură, obstacole, nereușite, minciuni și dezamăgiri.

Într-o lume globalizată, păstrarea memoriei colective nu înseamnă să ne agățăm rigid de trecut, ci să-l valorificăm ca pe o sursă de înțelepciune. Avem nevoie să înțelegem nu doar de unde venim, ci și cum să ne croim un viitor în care libertatea să nu mai fie pusă în pericol.

[slb_group

Camera desenată de Dan Perjovschi invită publicul să intre într-un univers în care arta se transformă într-un dialog deschis, profund, între trecut și prezent.

Desenele simple, dar extrem de sugestive, surprind esența transformărilor din România ultimilor 35 de ani – de la entuziasmul Revoluției din ’89 până la realitățile complexe ale democrației fragile de astăzi.

Prin linii aparent naive, dar încărcate de semnificații, Perjovschi surprinde contrastele și paradoxurile unei societăți aflate în continuă schimbare. Fiecare desen este o fereastră deschisă către o reflecție: despre libertate, despre valorile pierdute sau regăsite, despre greutățile tranziției și despre speranța care încă există, în ciuda tuturor provocărilor.

Camera devine astfel un spațiu al memoriei vii, unde arta nu doar că reflectă realitatea, ci o interpretează, provocând vizitatorii să-și pună întrebări și să-și reanalizeze propriile perspective asupra istoriei recente.

Foarte puțini din această țară simt ca pe o de neîndurat vulgaritate, amestecul impur de ape în care trăim.

[slb_group

La mansardă, expoziția își schimbă tonul, devenind un spațiu profund personal, amenajat sub forma unor camere care redau fragmente din viețile unor oameni care au inspirat speranță, bucurie și libertate chiar și în vremurile grele ale comunismului.

Fiecare încăpere este decorată cu obiecte personale, cărți, fotografii și detalii care recompun universul regizoarei Cătălina Buzoianu, al activistei Doina Cornea, al unor activiști anonimi care riscau totul pentru niște principii și valori.

Aici, publicul este invitat să pășească în intimitatea acestor vieți remarcabile, să le descopere poveștile și să simtă energia creativă, determinarea și dragostea de libertate care i-au definit.

Atmosfera este una caldă, aproape confesivă, iar fiecare colț al mansardei pare să șoptească o lecție despre puterea spiritului uman de a rezista, de a crea și de a spera, chiar și în cele mai întunecate vremuri. Este o călătorie care te face să reflectezi asupra valorilor care contează cu adevărat și asupra modului în care ele pot fi transmise mai departe.

Expoziția rămâne deschisă până pe 26 ianuarie. Mergeți să vă împrospătați memoria – vă face bine înainte de vot și explică foarte clar de ce și cum am ajuns aici. Luați-vă și copiii. Au nevoie să înțeleagă ce se întâmplă astăzi în țara noastră.

Iar noi să nu uităm!

[slb_group

Foto: afiș expoziție, Iulia Bahovski