Agerpres: Dobrogea candidează la titlul de Regiune gastronomică a Europei

Dobrogea și-a depus oficial candidatura pentru a obține în anul 2029 titlul de Regiune gastronomică a Europei, distincție acordată de Institutul Internațional de Gastronomie, Cultură, Arte și Turism (IGCAT), informează Agerpres.

Managerul Organizației de Management al Destinației Turistice – Municipiul Tulcea (OMD), Alexandru Filip, a declarat că luna trecută s-a plătit taxa de înscriere în competiția europeană, așa încât în momentul de față candidatura Dobrogei este una oficială.

‘Este un demers foarte birocratic, foarte stufos, sunt o grămadă de pași de parcurs, de filtre de trecut, sunt jurați care inspectează dosarul de candidatură, dacă bifezi criteriile minime obligatorii, apoi ei vin în teritoriu să verifice dacă declarațiile sunt conforme cu realitatea. Ulterior, se face o listă scurtă de candidați, iar apoi se aleg două sau trei regiuni care primesc acest titlu’, a declarat pentru AGERPRES managerul OMD, Alexandru Filip.

OMD Tulcea este prima organizație de acest tip care a răspuns pozitiv propunerii și are putere de decizie în consorțiul inițiativei de candidatură, în baza discuțiilor purtate la finele anului trecut cu asociația națională de profil.

Candidatura Dobrogei la titlul de Regiune gastronomică a Europei în anul 2029 nu surprinde, în condițiile în care mulți turiști apreciază preparatele specifice zonei.

‘Noi am venit din Constanța, ca să mâncăm pește la Tulcea. Aici se mănâncă cel mai bun pește. Am mâncat un storceag și un platou cu preparate din pește, chiftele, zacuscă din pește, toate foarte bune’, a afirmat Ioana B., din Constanța, care a vizitat zilele trecute comuna Jurilovca.

Unul din atuurile Dobrogei este multiculturalitatea, numărul mare al minorităților etnice care locuiesc aici favorizând o gastronomie diversă.

‘Colțunașii cu brânză și smântână, varenicichi, mă duc cu gândul la străbunici, pentru că bunica mea era mai tânără. Eram cu săniuța, dar plângeam că voiam varenicichi. După ce mâncam colțunașii, tata mă ducea cu sania la zăpadă’, și-a amintit Nadia Jigarov, membră a filialei tulcene a Comunității rușilor-lipoveni din România.

Diversitatea multiculturală se regăsește și în unele meniuri din restaurante care le propun vizitatorilor preparate reinterpretate pe gustul tuturor.

‘Gastronomia nu e un muzeu. E ceva viu. În acest context, noi propunem file de șalău cu parmezan care a apărut ca o alternativă modernă a șalăului parizian. Am păstrat peștele simbol al Deltei Dunării, dar am schimbat tehnica. Din prăjit în baie de ulei, nesănătos în ziua de azi, l-am dus în zona de copt, mai sănătos, mai ușor, mai elegant. Avem o comoară de rețete pescărești, dar multe folosesc pește cu oase. Noi suntem într-o zonă în care suntem vizitați de mulți turiști străini obișnuiți cu pește de mare, cu mai puține oase. Rețetele sunt minunate pentru localnici, dar pot fi o provocare pentru unii turiști’, a afirmat directorul restaurantului dintr-unul din cele mai cunoscute hoteluri din Tulcea, Florin Moldoveanu.

Sibiul a câștigat acum aproape 10 ani primul titlu din România de Regiune gastronomică a Europei. Harghita va avea anul viitor această distincție acordată de IGCAT, iar Banatul candidează pentru același titlu în anul 2028.