Îmi place când străzile se închid pentru mașini și se deschid pentru oameni.
Și, așa cum mă bucuram acum câțiva ani când Calea Victoriei devenea pietonală în weekend, m-am bucurat să aflu de de inițiativa „Лято на паветата/Liato na pavetata”, în traducere „Vara pe pavaj”, care începe la Sofia, pe 1 august și va dura până la finalul lunii.
În fiecare weekend din august, bulevardul Țar Osvoboditel, în zona celebrului pavaj galben din centrul Sofiei, devine pietonal. Mașinile nu vor avea acces în weekend, începând de sâmbătă, de ora 6:00, până duminică, la ora 22:00.
Inițiativa nu este doar despre plimbări și dvertisment. Astfel că în fiecare weekend, în zonă va fi amplasată o stație mobilă care va monitoriza în timp real concentrațiile de particule poluante și dioxid de azot. Datele vor fi publicate pe platforma municipală de monitorizare a calității aerului și vor putea fi folosite în viitoarele decizii privind mobilitatea și amenajarea centrului orașului.
August a fost ales pentru că este, în mod tradițional, luna cu cel mai redus trafic auto din Sofia, astfel încât restricțiile pot fi testate fără să afecteze semnificativ circulația, inițiativa, având și o miză legată de patrimoniu: reducerea presiunii traficului asupra pavajului galben, unul dintre simbolurile capitalei bulgare.
Și aici începe o poveste veche de aproape 120 de ani.
Cum a apărut pavajul galben în Sofia
Când Sofia a devenit capitala Bulgariei, în 1879, orașul avea nevoie de o transformare radicală. Alegerea sa fusese determinată în primul rând de poziția geografică și strategică, nu de infrastructură sau arhitectură.
În următoarele decenii, administrația începe modernizarea capitalei. Sunt construite clădiri publice, orașul este electrificat, iar în 1901 apar primele tramvaie.
La 27 februarie 1906, Consiliul Municipal discută pavarea străzilor și piețelor centrale. Existau trei variante: piatră, asfalt și pavaj ceramic. Primarul Martin Todorov susținea folosirea pietrei și a ceramicii și se opunea asfaltului.
Pavajul ceramic era însă scump, iar Bulgaria nu avea tehnologia necesară pentru a-l produce. Soluția a fost importul din Austro-Ungaria.
În 1907 și 1908 au fost montați aproape 60.000 de metri pătrați de pavaj ceramic galben pe străzile și piețele centrale ale Sofiei. Printre acestea se aflau bulevardul Țar Osvoboditel și piața din fața Adunării Naționale, piața Alexander I și porțiuni din străzile Rakovski, Moskovska, Gurko, Lege și Dondukov.
În aceeași perioadă se conturează centrul monumental al Sofiei. Apar Teatrul Național, Clubul Militar și Catedrala Alexander Nevski, urmate de Halele Centrale și Baia Centrală.
Pavajul galben și imaginea europeană a noii capitale se construiesc, practic, în aceeași perioadă.
Nu a fost cadoul de nuntă al lui Ferdinand
În jurul pavajului galben a circulat mult timp povestea că ar fi fost oferit principelui Ferdinand cu ocazia căsătoriei sale cu Maria Luiza de Bourbon-Parma.
Documentele de arhivă contrazic legenda.
Pavajul a fost un proiect al administrației locale, susținut de stat, în cadrul modernizării Sofiei. Documentele păstrate consemnează dezbaterile Consiliului Municipal, licitația pentru executarea lucrărilor, compania care a câștigat contractul și condițiile pentru importarea și montarea pavajului.
Licitația a fost câștigată de societatea bulgară Izida, care trebuia să importe materialul, să execute lucrarea și să reprezinte producătorul.
Din ce este făcut pavajul galben
Originea exactă a pavajului a rămas mult timp, puțin cunoscută. În 1960, inginerul St. Simeonov publica în revista „Sofia” informații despre proveniența și tehnologia de fabricație.
Pavajul era produs din marnă calcaroasă, extrasă din apropierea capitalei ungare Budapesta. Materialul era măcinat, amestecat cu apă, turnat în forme și ars în cuptoare la aproximativ 1 300°C.
Cercetarea documentelor de arhivă a dus la identificarea producătorului: compania ungară Koszenbanya Teglagyar Tarsulat Pesten.
Montarea respecta reguli precise. Blocurile ceramice erau așezate în diagonală față de axa străzii, pe un strat de beton de 10 centimetri, iar la margini erau folosite piese pentagonale. Comisii de specialiști verificau lucrările și calitatea suprafețelor executate.
Frumos, celebru și… alunecos când plouă
În aproape 120 de ani, pavajul galben a trecut prin războaie, schimbări de regim, parade, manifestații, trafic intens, reparații și restaurări.
A fost deteriorat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și refăcut ulterior. În perioada comunistă, zona a devenit decorul marilor manifestații și parade oficiale. Pavajul a fost afectat și în 1999, în timpul demolării mausoleului lui Gheorghi Dimitrov, pentru care au fost necesare mai multe explozii.
Astăzi, problemele sunt altele.
Una dintre criticile frecvente este că suprafața ceramică devine alunecoasă când plouă, ceea ce creează probleme mai ales pentru pietoni și bicicliști. Blocurile originale deteriorate sunt greu de înlocuit, deoarece pavajul nu mai este produs în forma sa istorică, iar traficul auto contribuie la degradarea lui.
Au existat și controverse legate de lucrările de restaurare și de modul în care pavajul trebuie remontat și conservat.
Cu toate acestea, pavajul galben rămâne unul dintre cele mai emblematice simboluri ale capitalei Sofia.
În joacă, dar serios: puțin peste jumătate dintre tinerii care au participat la chestionarele rapide…
Ești în drum spre Grecia, te apropii de Makaza și vezi cum peisajul se schimbă…
Minute întregi de aplauze și ovații. Public în picioare. Zâmbete, emoții și chiar lacrimi de…
Câștigătoarea Cupei Mondiale FIFA 2026 va primi o distincție fără precedent în istoria competiției. Pentru…
Bulgaria a înregistrat în acest sezon estival o creștere de 2% a numărului de turiști…
Pe Dua Lipa o descopeream anul trecut, când fiica mea Daria, mi-a mărturisit că, pentru…