Ziua Națională a statului vecin de la sud este 3 martie, când se sărbătorește eliberarea Bulgariei de sub dominația otomană. Ce altceva se mai află în spatele acestei date?
La 3 martie 1878, în suburbia San Stefano (astăzi Yesilköy) din Istanbul, a fost semnat un tratat de pace preliminar între Imperiul Rus și Imperiul Otoman. Tratatul a marcat sfârșitul războiului dintre cele două imperii care izbucnise cu un an mai devreme, pe care românii l-au numit Războiul de Independență, iar bulgarii Războiul de Eliberare, și la care au participat reprezentanți ai ambelor națiuni.
Această zi a fost sărbătorită de la 1888 până la venirea comuniștilor la putere, când aceștia au declarat ziua de 9 septembrie (echivalentul românesc al zilei de 24 august) sărbătoare națională. Cu toate acestea, după Revoluția de catifea, data de 3 martie a fost înscrisă în Constituția țării ca zi națională și zi de odihnă.
Tratatul de pace de la San Stefano determină apariția statului bulgar modern. Așa-numita ”Bulgaria de la San Stefano” avea un teritoriu de peste 170 de mii de km2 (în comparație, astăzi are aproape 111 mii de km2) – de la Delta Dunării, în est, până la Lacul Ohrid, în vest, și de la orașul Vidin, în nord, până la orașul Kavala, în sud.
Bucuria bulgarilor nu a a fost însă de lungă durată, deoarece doar câteva luni mai târziu, în iunie 1878, a avut loc așa-numitul Congres de la Berlin, în cadrul căruia Marile Puteri de atunci au revizuit tratatul.
Congresul a decis să împartă teritoriile cedate bulgarilor în 3 părți. Prima parte cuprindea teritoriul de la sud de Dunăre până la poalele Munților Balcani, iar câmpia Sofiei a devenit un stat independent cu numele de Principatul Bulgariei. A doua parte includea teritoriile de la sud de Munții Balcani până la mijlocul Munților Rodopi și purta numele artificial de Rumelia de Est, care era o regiune autonomă în cadrul granițelor Imperiului Otoman. În 1885, cele două regiuni s-au unit. Cea de-a treia parte cuprinde aproape întreaga arie geografică a Macedoniei, care rămâne în întregime sub autoritatea Înaltei Porți, sultanul angajându-se să realizeze reforme în această regiune și să respecte drepturile populației nemusulmane trăitoare acolo.
În ultimii ani, a devenit extrem de populară sărbătorirea zilei de 3 martie pe Vârful Shipka, aflat în partea centrală a Munților Balcani, în ciuda frigului și a ceții tipice pentru această perioadă a anului. Parcurgerea pe jos a trecătorii este considerată o performanță în sine.
Shipka este un loc memorabil pentru toți bulgarii și un simbol al dorinței lor de libertate, deoarece în august 1877, cu mult înainte de semnarea armistițiului, cete de bulgari obișnuiți (numiți “voluntari” de la cuvântul bulgar pentru “a rezista”) s-au angajat în luptă împotriva unei armate turcești și au reușit să țină vârful timp de trei zile întregi și să împiedice inamicul să se regrupeze și să pătrundă în nordul Munților Balcani. În anii 30 ai secolului trecut, pe locul bătăliei a fost ridicat un monument, care, pe timp frumos, poate fi văzut de pe câmpiile din nordul Bulgariei.
Românii, care au participat la război și au contribuit la eliberarea bulgarilor, sunt întotdeauna menționați în festivitățile care au loc în toată țara.
Anul acesta, sărbătoarea va fi marcată de conflictul armat din Ucraina. Muzeul Naţional de Istorie Militară a anunțat va rămâne închis de Ziua Națională, după ce s-a anulat vernisajul unei expoziţii dedicate luptei voluntarilor bulgari care au luat parte la Războiul de Independență Ruso-Turc.
Citește și Mărțișor în Bulgaria. Tradiții și obiceiuri de 1 Martie
=>Dacă vrei să afli mai multe informații inedite despre locuri, oameni și întâmplări din Bulgaria, hai și tu, și adu-ți și prietenii, în grupul Descoperă Bulgaria!
=>Dacă scrii despre Bulgaria și vrei să-ți publicăm un articol, trimite textul la i.bahovski@myro.biz