TikTok, știri false și libertate sub asediu. Studiu de caz România și Bulgaria

Deschizi telefonul. Derulezi ecranul. Titlu șocant: „Descoperirea care îți va schimba viața!”. Te oprești. Te întrebi: „Adevăr sau minciună?”

Dacă ai trăi în Bulgaria, ai fi printre cei  61% care întâlnesc zilnic știri false, conform unui sondaj  efectuat în acest an, citat de Radioul Național.

Oameni bombardați cu informații, fiecare a șasea persoană spune că cel puțin o dată pe lună dă peste știri false.  Doar 5% spun că nu s-au confruntat niciodată cu astfel de situații.

Altă rețea, altă poveste

Facebook: 42,6 %  dintre utilizatorii bulgari spun  că au constatat  cenzură în această rețea socială. Unii (15,8%) spun că s-au confruntat  personal cu astfel de măsuri. Totuși, 39,8 dintre utilizatori afirmă că nu au întâlnit cazuri de cenzură.

Apare apoi în peisaj TikTok, cea mai comentată și disputată rețea, a vremurilor noastră. Și clasica, deja, întrebare „Să-l interzicem?”: 

Răspunsurile zic așa:
„Da”, 43, 1 %
„Nu”, 28,4%
„Nu mă pricep”, spun 26,6% dintre respondenți.

Cum să interpretăm rezultatele?

„Datele prezentate sunt mai mult decât un sondaj. E un simptom”, spun  sociologii, făcând și observația că „frica de dezinformare naște dorința de control”. În loc să răspundă cu dorința de mai multă libertate, conștiința publică tinde să reacționeze instinctiv prin acceptarea unor interdicții suplimentare.

„Mai multe restricții, mai puține riscuri”, pare să fie mantra publicului.

România: aceeași scenă, alte personaje

Un studiu INSCOP realizat în  iulie 2024, arată că peste 70% dintre români cred că sunt expuși știrilor false. Aproape jumătate sunt convinși că mass-media nu relatează complet evenimentele globale. Peste jumătate dintre cei intervievați prezintă o apetență pentru teoriile conspiraționiste și susțin că evenimente aparent fără legătură unul cu celălalt sunt rezultatul unor activități secrete.

Rețelele sociale: o sabie cu două tăișuri
Pe de o parte, ele ne conectează, ne oferă acces la povești și perspective pe care altfel nu le-am întâlni niciodată. Pe de altă parte, sunt teren fertil pentru manipulare, confuzie și polarizare. TikTok e doar ultima piesă din acest puzzle – o platformă care reflectă atât potențialul imens al tehnologiei, cât și pericolele sale.

Viitorul nu e despre interdicții, ci despre educație
Ne putem întreba dacă interzicerea TikTok ar rezolva cu adevărat ceva. Nu cumva știrile false, manipularea și polarizarea ar găsi alte canale? Soluția nu e să stingem lumina, ci să învățăm să vedem mai bine.

Astfel că  întrebarea nu e dacă interzicem o platformă, ci cum dezvoltăm  gândirea critică într-o lume în care fiecare ecran poate fi un portal spre adevăr sau spre labirintul  minciunilor.

Tu ce alegi?