Antreprenori - By Julia

Contact

HomeAntreprenori

În seria de conversații cu oameni din Bulgaria, prin care iau pulsul de la firul ierbii din Bulgaria, ne cunoaștem mai bine și descoperim cum am putea face ca celor două țări să le fie împreună, mai bine și mai ușor, vă invit astăzi la o nouă întâlnire. Interlocutorul meu este avocatul Victor Gugushev, partener senior în firma de avocatură „Gugushev & Partners”, Președintele, în același timp al Consiliului de Administrație al Camerei de Comerț Bulgaro-Române, membru al Consiliului de Administrație al Fundației „Pentru Copiii Noștri”, membru al Comitetului de selecție al „Forbes 30 under 30” și Președinte de onoare al „Asociației Afacerilor de Familie din Bulgaria”. Am discutat cu el nu numai despre Bulgaria ca destinație de business și avantajele ei competitive, ci și despre instabilitatea politică a ultimilor ani și consecințele ei, și, bineînțeles, despre aderarea la zona euro. Conversația a avut loc în luna decembrie, înainte de formarea la Sofia a unui guvern stabil și a anunțării de către instituțiile specializate, că țara ar putea adopta moneda unică de la 01 ianuarie 2026. Redau, în continuare prima parte a interviului, despre Bulgaria și atractivitatea ei pentru investiții, urmând să public în curând și partea a 2-a a conversației, despre relațiile de afaceri româno-bulgare și dinamica acestora. IB: Aș începe această conversație despre Bulgaria, ca destinație de business. Ce o face atractivă pentru investiții străine, în general, dar și pentru companiile românești, în particular? VG: Aș începe prin a menționa pe primul loc, doi factori importanți, și anume apartenența Bulgariei la Uniunea Europeană și la NATO. Desigur nu este o noutate, din contră e o chestiune de decenii, însă acest aspect oferă o claritate destul de bună în ceea ce privește orientarea geopolitică a Bulgariei, iar acest lucru s-ar traduce prin predictibilitate relativă pe termen mediu și lung, ceea ce este important pentru orice tip de investiție, indiferent din ce parte a lumii provine. În al doilea rând, sistemul fiscal din Bulgaria este unul dintre cele mai favorabile din Uniunea Europeană. Avem unul dintre cele mai scăzute niveluri ale impozitului pe profit, precum și ale impozitului pe venitul persoanelor fizice. Mai mult, chiar, vorbim de un nivel fix, și nu progresiv, și nu pare să existe perspective de schimbare, iar asta este ceea ce preferă investitorii. În al treilea rând, nu putem să nu menționăm poziția geografică a țării, care este la răscruce între Europa și Asia. Vorbind realist, Bulgaria este poarta de acces a Asiei către întreaga Europă, nu doar către Peninsula Balcanică. Cu alte cuvinte, această poziție geografică importantă pentru țară oferă o mulțime de avantaje, legate și de conectivitatea diferitelor tipuri de transport. Aș menționa aici, prezența transportului fluvial, care consider, că ar putea fi mult mai puternic dezvoltat și susținut. Avem apoi frontiere maritime, cu o mare care are ieșire la Marea Mediterană și apoi la ocean. Dispunem și o frontieră terestră relativ bună, conectată la Balcanii de Vest, la Grecia și alte zone, care s-a dezvoltat deja în ultimii ani și se dezvoltă în continuare. Acest lucru înseamnă că din punct de vedere strict geografic, Bulgaria este plasată într-un loc pe harta Europei care predispune posibilitatea ca potențialele investiții care vor fi făcute, să aibă conectivitatea necesară din punct de vedere logistic, al transportului, pe calea aerului, pe apă, pe uscat, cu destinații care ar fi mai dificile din acest punct de vedere, precum Slovenia, Slovacia, Cehia, de exemplu. Aș enumera și sistemul de învățământ din Bulgaria, chiar dacă, în calitate de reprezentanți ai mediului de afaceri, am putea avea unele critici cu privire la calitatea educației bulgare și, desigur, am dori să vedem multe îmbunătățiri, consider, totuși că sistemul de învățământ în Bulgaria, este de nivel mondial. IB: Formează cadre bine pregătite pentru companii? VG: Este o întrebare controversată, deoarece aș spune că, într-o anumită măsură, conform propriilor mele observații, mediul de afaceri bulgar suferă mai mult de pe urma indisponibilității personalului cu calificare mică și medie, în timp ce personalul cu înaltă calificare este suficient pentru afaceri, atâta timp cât angajatorul respectiv este suficient de competitiv, ceea ce i-ar permite relativ ușor să găsească personalul potrivit. Întorcându-mă la sistemul de educație în Bulgaria, în special în domeniul științelor naturale, fizică, chimie și matematică, informatică și toate tipurile de tehnologie a informației, mai ales în ultimii 10-15 ani, este destul de dezvoltat și deține un nivel extrem de ridicat. Iar aici, aș menționa Institutul pentru Informatică, Inteligență Artificială și Tehnologie – INSAIT. Toate acestea transformă educația bulgară într-un avantaj față de toate celelalte destinații similare cu o geografie, cu o istorie demografică și economică similară. Acestea sunt unele dintre principalele avantaje pe care Bulgaria le oferă investitorilor străini. IB: Cum arată harta regiunilor economice din Bulgaria? Este totul concentrat în Sofia sau mai sunt și alte regiuni bine dezvoltate? Sofia este principalul centru al afacerilor bulgărești din țară, dar există, fără îndoială, și alte regiuni bine dezvoltate. Iar când vorbim despre asta, vorbim mai degrabă despre sectorul serviciilor de aici. O mare parte din acest sector al serviciilor și al consultanței în genera, este concentrată aici, în Sofia. Și într-adevăr, cel mai mare procent din produsul intern brut este generat de capitală. Însă o tendință frumoasă conturată în ultimii peste 5 ani, dar mai puțin de 10 cred, este dată de formarea altor regiuni economice în stat, cum ar fi Plovdiv, de exemplu, care se mândrește deja cu o zonă industrială incredibil de puternică, în care sunt prezenți lideri mondiali în producție, atât companii bulgare care produc pentru piața globală, cât și companii globale prezente în Bulgaria, Exemplele în această direcție sunt multe și realist vorbind, amploarea zonei economice Tracia se extinde, de fapt, tot mai mult în fiecare an. Și nu numai atât, dar liderii de piață deja stabiliți își dezvoltă și extind afacerile tot mai mult. Putem da exemplul companiei Liebherr, devenită producător de amploare. Există și alte astfel de exemple din industria auto, producția de diverse componente pentru ferestre din PVC, domeniul electronic și altele. Vorbim despre o zonă economică cu valoare adăugată importantă la produsul intern brut al Bulgariei. Mai avem și regiunea Stara Zagora, care, de asemenea, a început să se dezvolte semnificativ în ultimii cinci ani. Mai există și zona Burgas, un oraș situat la Marea Neagră, care și-a îmbunătățit semnificativ și a investit în infrastructura sa în ultimii 10 ani. Au apărut chiar și întreprinderi de producție serioase. Aici ar trebui amintită și regiunea Varna care se transformă într-un hub nu numai de producție, ci și de agribusiness, Dobrogea fiind grânarul de aur al Bulgarie, și de unde o mare parte din producția bulgară este orientată spre export. Nu sunt foarte sigur în ce măsură proiectele de îmbunătățirea a vechii infrastructurii porturilor avansează. Aș afirma, mai degrabă că există proiecte lansate și nu finalizate, în direcția de îmbunătățire a capacității portului Varna, și mai ales pentru exportul de grâu, porumb și alte cereale, iar acest lucru este important. IB: Ne-am întâlnit astăzi să vorbim despre business, adevărat, însă nu putem neglija instabilitatea politică a ultimilor ani. Ș aș vrea să discutăm despre impactul ei asupra mediului de afaceri. Cum se reflectă? VG: Ca orice instabilitate, nu se reflectă bine. Acesta este răspunsul categoric al mediului de afaceri, iar eu, în calitate de reprezentant al uneia dintre cele mai mari camere de comerț din Bulgaria, pot afirma foarte clar, acest lucru. Orice instabilitate, orice lipsă de inițiative, orice lipsă de progres în anumite direcții, dar mai ales în cea de dezvoltare a proiectelor depuse și așa mai departe, se reflectă negativ asupra afacerilor. Adică, începi să construiești, de exemplu, vrei să construiești o fabrică de producție, ai anumiți parametri și termene convenite cu prefecții regionali respectivi, cu primarii respectivi, cu administrația respectivă, de care depinzi în cele din urmă. Iar aceste turbulențe, aceste permanente schimbări de guverne, de miniștri, de miniștri-adjuncți care îți schimbă șefii de direcții și tot așa, creează o incertitudine absolută, o lipsă absolută de predictibilitate, atât în instituțiile statului, cât și persoanele respective. Altfel spus, întrebările de genul „Mai sunt mâine la serviciu sau când vine altcineva, mă va înlocui imediat?” duc la o încapsulare a statului în sine, a aparatului de stat în sine. Adică, atunci când nu acționezi, probabilitatea de a face o greșeală este zero, pentru că, în astfel de cazuri, stai în banca ta, ca să nu poată apoi, cineva să te învinovățească de ceva. Acest lucru duce la o încapsulare a și a administrației de stat în sine, adică la o lipsă de progres în absolut toate domeniile, fără nicio excepție. De aici încolo, lipsa de predictibilitate în afaceri. Acel ceva despre care am vorbit la început. Tu vrei să realizezi un proiect și vrei să faci progrese, vrei să găsești sprijin din partea statului, fie ca investitor de un anumit nivel, care vrea asistență administrativă, financiară sau de orice altă natură din partea statului pentru a-ți dezvolta proiectul, și așa mai departe. Dar cu schimbarea constantă, frecventă, continuă a tuturor, guvernelor, deja șapte la număr, etc, s-a creat o lipsă absolută de predictibilitate. Nu știu de ce politicienii nu înțeleg clar că vin momente foarte dificil. Adică, afacerile, încă de la sfârșitul anului 2023 și pe parcursul anului 24, și se pare că va fi la fel și în 25, prezintă indicatori de economică foarte slabi. În mod realist, ca să reușim să scoatem companiile pe profit, se depune mult mai mult efort pentru aceleași rezultate, uneori chiar mai slabe. Dacă vă uitați la cifrei de afaceri tot mai mică, la scăderea profiturilor primelor 100 celor mai mari companii din Bulgaria, dau ca exemplu și punct de referință, se vede cum afacerile se sufocă. Iar ele nu se află într-un mediu economic favorabil. Nu aș spune că acest lucru se datorează numai instabilității din Bulgaria, ci și factorilor micro și macroeconomici care au sau nu au legătură cu Bulgaria. Avem războiul în Ucraina și stagnarea generală la nivel european, în Uniunea Europeană, deflație în SUA. Începe un război comercial tot mai puternic, între Est și Vest, adică între Asia, iar aici vizez China, în special, și Uniunea Europeană, taxe antidumping și așa mai departe. Cu alte cuvinte, afacerile nu se află deloc într-un mediu favorabil în care să poată suporta diverse șocuri sau lipsa de cooperare din partea autorităților publice, a guvernului și așa mai departe, fiind mai degrabă plasate într-un mediu foarte ostil, un mediu foarte dificil, care, pe deasupra, este agravat de lipsa oricărei securități economice din punct de vedere politic. IB: Instabilitatea politică are consecințe și asupra atragerii fondurilor europene. Cum stau lucrurile aici, riscă Bulgaria suspendarea fondurilor aferente Planului de redresare și reziliență Ceea ce este foarte important și mă bucur, de acest lucru, este că în Bulgaria, presupun că e la fel ca în România, fondurile se alocă pe bază de rezultate, adică proiecte de lege, legi, reforme juridice prevăzute anterior. Pentru a primi sumele de bani, se așteaptă să parcurgi etapele 1, 2 și 3, să adopți un proiect de lege prin care, spre exemplu, se realizează o reformă administrativă. Ceea ce înseamnă că obținerea acestor fonduri nu reprezintă doar un scop în sine. „Aveți dreptul la ele, vi le dăm, apoi facem un audit, și dacă nu ați făcut ceva cum trebuie, ni le dați înapoi și așa mai departe. Aici Uniunea Europeană spune, și eu sunt un susținător al acestui mod de lucru, "Primiți aceste fonduri, aveți dreptul să le cheltuiți pe asta și pe asta, dar mai întâi trebuie să faceți aceste reforme. În lipsa unui parlament funcțional, eu cred că am eșuat. În România, Bulgaria este apreciată pentru că are Consiliu monetar. A ajutat țara, această măsură financiară? În opinia mea personală, de om care nu este specialist în domeniu și nu are pregătire economică, cred că da, consiliul monetar a ajutat, deoarece această fixare a a levei bulgărești față de euro a adus de fapt predictibilitatea necesară mediului de afaceri, de unde am pornit discuția de astăzi, spunând că predictibilitatea este unul dintre cele mai importante lucruri în afaceri. Acest lucru a dus la creșterea încrederii în moneda bulgară. Deci, în orice caz, cred că introducerea consiliului monetar a fost un pas extrem de pozitiv care a avut rezultatele sale bune. La urma urmei, de la data introducerii consiliului monetar, Bulgaria nu a avut nicio criză economică gravă. Adică, în nicio situație nu am avut hiperinflație sau o inflație excepțională, cu excepția anului trecut, când am avut o inflație de două cifre. Dar a fost așa pentru întreaga Uniune Europeană, nu am fost un caz izolat. Prin urmare, cred că existența unui consiliu monetar a oferit, în orice caz, siguranță monetară țării noastre, ceea ce a avut rezultate pozitive pe plan internațional. Cred că atât eu, cât și noi, ca reprezentanți ai Camerei de comerț româno-bulgare, suntem în favoarea introducerii monedei euro, așa că sperăm că acest lucru se va întâmpla cât mai curând posibil. IB: Asta era următoarea mea întrebare, ce se întâmplă cu euro? Va fi adoptat? Unde au ajuns lucrurile? Poate doar guvernatorul BNB știe răspunsul exact la această întrebare, dar mai degrabă cred că Bulgaria deja îndeplinește criteriile pentru aderare la zona euro. A rămas doar inflația. Și cred că până la sfârșitul acestui an vom îndeplini și aceste criteriu. Cred că până la sfârșitul acestui an vom îndeplini și aceste criterii. În ultimele trei luni, băncile bulgare au început pregătirile active pentru introducerea monedei euro, pentru că la urma urmelor, nu este așa un proces simplu, în caer azi te trezești și de mâine se întâmplă. Cu alte cuvinte, există o mulțime de pregătiri tehnice esențiale pentru ca acest lucru să se întâmple și pentru ca el să fie făcut în mod corect, să aibă succes. Și cel mai important lucru, să nu fie în detrimentul cetățenilor obișnuiți. Acestea sunt cele mai mari preocupări. O mare parte a populației bulgare este în favoarea adoptării monedei euro, dar nu sunt puțini cei care sunt împotrivă. Nu aș spune că sunt împotrivă, ci mai degrabă sunt suspicioși și cred că le va afecta buzunarul. Așa că aici și noi, ca una dintre Camerele de comerț, sau mai exact una dintre toate organizațiile responsabile public, trebuie să fim atenți și să facem astfel încât, oamenii care manifestă neîncredere în adoptarea monedei euro să creadă că aceasta le va cauza o problemă în gospodărie ci, de fapt, să îi convingem că nu este așa, pentru că eu cred că nu este așa și este o chestiune de comunicare. Cred că sistemul bancar este pregătit. Desigur, există mai multe lucruri care ar trebui finalizate, dar, în principiu, țara noastră este absolut pregătită pentru introducerea monedei euro. Când se va întâmpla acest lucru este dificil pentru mine să spun. Mai degrabă, poate că un termen realist ar fi 1 ianuarie 2026. Ca să fiu sincer, nici nu cred că este nevoie să ne grăbim. Adică, indiferent dacă se introduce cu un an mai devreme sau cu un an mai târziu, nu cred că este vreo diferență, deoarece o mulțime de contracte de afaceri internaționale care se semnează și de onorarii care se negociază și prețurile tranzacțiilor, sunt deja negociate în euro. Iar afacerile mari din Bulgaria, oricum, operează oricum în diferite monede internaționale și în special în euro. Așadar, nu cred că ar trebui să ne grăbim. Consider, însă, că ar trebui stabilit un termen limită clar și cred că acest termen limită ar trebui respectat și ar trebui să fim pregătiți pentru el, nu să se întâmple totul în ultimul minut. Dacă este ceva de făcut, să se facă! Victor Gugushev

În seria de conversații cu oameni din Bulgaria, prin care iau pulsul de la firul ierbii din Bulgaria, ne cunoaștem mai bine și descoperim cum am putea face ca celor două țări să le fie împreună, mai bine și mai ușor, vă invit astăzi la o nouă întâlnire. Interlocutorul meu este avocatul Victor Gugushev, partener senior în firma de avocatură „Gugushev & Partners”, Președintele, în același timp al Consiliului de Administrație al Camerei de Comerț Bulgaro-Române, membru al Consiliului de Administrație al Fundației „Pentru Copiii Noștri”, membru al Comitetului de selecție al „Forbes 30 under 30” și Președinte de onoare al „Asociației Afacerilor de Familie din Bulgaria”. Am discutat cu el nu numai despre Bulgaria ca destinație de business și avantajele ei competitive, ci și despre instabilitatea politică a ultimilor ani și consecințele ei, și, bineînțeles, despre aderarea la zona euro. Conversația a avut loc în luna decembrie, înainte de formarea la Sofia a unui guvern stabil și a anunțării de către instituțiile specializate, că țara ar putea adopta moneda unică de la 01 ianuarie 2026. Redau, în continuare prima parte a interviului, despre Bulgaria și atractivitatea ei pentru investiții, urmând să public în curând și partea a 2-a a conversației, despre relațiile de afaceri româno-bulgare și dinamica acestora. IB: Aș începe această conversație despre Bulgaria, ca destinație de business. Ce o face atractivă pentru investiții străine, în general, dar și pentru companiile românești, în particular? VG: Aș începe prin a menționa pe primul loc, doi factori importanți, și anume apartenența Bulgariei la Uniunea Europeană și la NATO. Desigur nu este o noutate, din contră e o chestiune de decenii, însă acest aspect oferă o claritate destul de bună în ceea ce privește orientarea geopolitică a Bulgariei, iar acest lucru s-ar traduce prin predictibilitate relativă pe termen mediu și lung, ceea ce este important pentru orice tip de investiție, indiferent din ce parte a lumii provine. În al doilea rând, sistemul fiscal din Bulgaria este unul dintre cele mai favorabile din Uniunea Europeană. Avem unul dintre cele mai scăzute niveluri ale impozitului pe profit, precum și ale impozitului pe venitul persoanelor fizice. Mai mult, chiar, vorbim de un nivel fix, și nu progresiv, și nu pare să existe perspective de schimbare, iar asta este ceea ce preferă investitorii. În al treilea rând, nu putem să nu menționăm poziția geografică a țării, care este la răscruce între Europa și Asia. Vorbind realist, Bulgaria este poarta de acces a Asiei către întreaga Europă, nu doar către Peninsula Balcanică. Cu alte cuvinte, această poziție geografică importantă pentru țară oferă o mulțime de avantaje, legate și de conectivitatea diferitelor tipuri de transport. Aș menționa aici, prezența transportului fluvial, care consider, că ar putea fi mult mai puternic dezvoltat și susținut. Avem apoi frontiere maritime, cu o mare care are ieșire la Marea Mediterană și apoi la ocean. Dispunem și o frontieră terestră relativ bună, conectată la Balcanii de Vest, la Grecia și alte zone, care s-a dezvoltat deja în ultimii ani și se dezvoltă în continuare. Acest lucru înseamnă că din punct de vedere strict geografic, Bulgaria este plasată într-un loc pe harta Europei care predispune posibilitatea ca potențialele investiții care vor fi făcute, să aibă conectivitatea necesară din punct de vedere logistic, al transportului, pe calea aerului, pe apă, pe uscat, cu destinații care ar fi mai dificile din acest punct de vedere, precum Slovenia, Slovacia, Cehia, de exemplu. Aș enumera și sistemul de învățământ din Bulgaria, chiar dacă, în calitate de reprezentanți ai mediului de afaceri, am putea avea unele critici cu privire la calitatea educației bulgare și, desigur, am dori să vedem multe îmbunătățiri, consider, totuși că sistemul de învățământ în Bulgaria, este de nivel mondial. IB: Formează cadre bine pregătite pentru companii? VG: Este o întrebare controversată, deoarece aș spune că, într-o anumită măsură, conform propriilor mele observații, mediul de afaceri bulgar suferă mai mult de pe urma indisponibilității personalului cu calificare mică și medie, în timp ce personalul cu înaltă calificare este suficient pentru afaceri, atâta timp cât angajatorul respectiv este suficient de competitiv, ceea ce i-ar permite relativ ușor să găsească personalul potrivit. Întorcându-mă la sistemul de educație în Bulgaria, în special în domeniul științelor naturale, fizică, chimie și matematică, informatică și toate tipurile de tehnologie a informației, mai ales în ultimii 10-15 ani, este destul de dezvoltat și deține un nivel extrem de ridicat. Iar aici, aș menționa Institutul pentru Informatică, Inteligență Artificială și Tehnologie – INSAIT. Toate acestea transformă educația bulgară într-un avantaj față de toate celelalte destinații similare cu o geografie, cu o istorie demografică și economică similară. Acestea sunt unele dintre principalele avantaje pe care Bulgaria le oferă investitorilor străini. IB: Cum arată harta regiunilor economice din Bulgaria? Este totul concentrat în Sofia sau mai sunt și alte regiuni bine dezvoltate? Sofia este principalul centru al afacerilor bulgărești din țară, dar există, fără îndoială, și alte regiuni bine dezvoltate. Iar când vorbim despre asta, vorbim mai degrabă despre sectorul serviciilor de aici. O mare parte din acest sector al serviciilor și al consultanței în genera, este concentrată aici, în Sofia. Și într-adevăr, cel mai mare procent din produsul intern brut este generat de capitală. Însă o tendință frumoasă conturată în ultimii peste 5 ani, dar mai puțin de 10 cred, este dată de formarea altor regiuni economice în stat, cum ar fi Plovdiv, de exemplu, care se mândrește deja cu o zonă industrială incredibil de puternică, în care sunt prezenți lideri mondiali în producție, atât companii bulgare care produc pentru piața globală, cât și companii globale prezente în Bulgaria, Exemplele în această direcție sunt multe și realist vorbind, amploarea zonei economice Tracia se extinde, de fapt, tot mai mult în fiecare an. Și nu numai atât, dar liderii de piață deja stabiliți își dezvoltă și extind afacerile tot mai mult. Putem da exemplul companiei Liebherr, devenită producător de amploare. Există și alte astfel de exemple din industria auto, producția de diverse componente pentru ferestre din PVC, domeniul electronic și altele. Vorbim despre o zonă economică cu valoare adăugată importantă la produsul intern brut al Bulgariei. Mai avem și regiunea Stara Zagora, care, de asemenea, a început să se dezvolte semnificativ în ultimii cinci ani. Mai există și zona Burgas, un oraș situat la Marea Neagră, care și-a îmbunătățit semnificativ și a investit în infrastructura sa în ultimii 10 ani. Au apărut chiar și întreprinderi de producție serioase. Aici ar trebui amintită și regiunea Varna care se transformă într-un hub nu numai de producție, ci și de agribusiness, Dobrogea fiind grânarul de aur al Bulgarie, și de unde o mare parte din producția bulgară este orientată spre export. Nu sunt foarte sigur în ce măsură proiectele de îmbunătățirea a vechii infrastructurii porturilor avansează. Aș afirma, mai degrabă că există proiecte lansate și nu finalizate, în direcția de îmbunătățire a capacității portului Varna, și mai ales pentru exportul de grâu, porumb și alte cereale, iar acest lucru este important. IB: Ne-am întâlnit astăzi să vorbim despre business, adevărat, însă nu putem neglija instabilitatea politică a ultimilor ani. Ș aș vrea să discutăm despre impactul ei asupra mediului de afaceri. Cum se reflectă? VG: Ca orice instabilitate, nu se reflectă bine. Acesta este răspunsul categoric al mediului de afaceri, iar eu, în calitate de reprezentant al uneia dintre cele mai mari camere de comerț din Bulgaria, pot afirma foarte clar, acest lucru. Orice instabilitate, orice lipsă de inițiative, orice lipsă de progres în anumite direcții, dar mai ales în cea de dezvoltare a proiectelor depuse și așa mai departe, se reflectă negativ asupra afacerilor. Adică, începi să construiești, de exemplu, vrei să construiești o fabrică de producție, ai anumiți parametri și termene convenite cu prefecții regionali respectivi, cu primarii respectivi, cu administrația respectivă, de care depinzi în cele din urmă. Iar aceste turbulențe, aceste permanente schimbări de guverne, de miniștri, de miniștri-adjuncți care îți schimbă șefii de direcții și tot așa, creează o incertitudine absolută, o lipsă absolută de predictibilitate, atât în instituțiile statului, cât și persoanele respective. Altfel spus, întrebările de genul „Mai sunt mâine la serviciu sau când vine altcineva, mă va înlocui imediat?” duc la o încapsulare a statului în sine, a aparatului de stat în sine. Adică, atunci când nu acționezi, probabilitatea de a face o greșeală este zero, pentru că, în astfel de cazuri, stai în banca ta, ca să nu poată apoi, cineva să te învinovățească de ceva. Acest lucru duce la o încapsulare a și a administrației de stat în sine, adică la o lipsă de progres în absolut toate domeniile, fără nicio excepție. De aici încolo, lipsa de predictibilitate în afaceri. Acel ceva despre care am vorbit la început. Tu vrei să realizezi un proiect și vrei să faci progrese, vrei să găsești sprijin din partea statului, fie ca investitor de un anumit nivel, care vrea asistență administrativă, financiară sau de orice altă natură din partea statului pentru a-ți dezvolta proiectul, și așa mai departe. Dar cu schimbarea constantă, frecventă, continuă a tuturor, guvernelor, deja șapte la număr, etc, s-a creat o lipsă absolută de predictibilitate. Nu știu de ce politicienii nu înțeleg clar că vin momente foarte dificil. Adică, afacerile, încă de la sfârșitul anului 2023 și pe parcursul anului 24, și se pare că va fi la fel și în 25, prezintă indicatori de economică foarte slabi. În mod realist, ca să reușim să scoatem companiile pe profit, se depune mult mai mult efort pentru aceleași rezultate, uneori chiar mai slabe. Dacă vă uitați la cifrei de afaceri tot mai mică, la scăderea profiturilor primelor 100 celor mai mari companii din Bulgaria, dau ca exemplu și punct de referință, se vede cum afacerile se sufocă. Iar ele nu se află într-un mediu economic favorabil. Nu aș spune că acest lucru se datorează numai instabilității din Bulgaria, ci și factorilor micro și macroeconomici care au sau nu au legătură cu Bulgaria. Avem războiul în Ucraina și stagnarea generală la nivel european, în Uniunea Europeană, deflație în SUA. Începe un război comercial tot mai puternic, între Est și Vest, adică între Asia, iar aici vizez China, în special, și Uniunea Europeană, taxe antidumping și așa mai departe. Cu alte cuvinte, afacerile nu se află deloc într-un mediu favorabil în care să poată suporta diverse șocuri sau lipsa de cooperare din partea autorităților publice, a guvernului și așa mai departe, fiind mai degrabă plasate într-un mediu foarte ostil, un mediu foarte dificil, care, pe deasupra, este agravat de lipsa oricărei securități economice din punct de vedere politic. IB: Instabilitatea politică are consecințe și asupra atragerii fondurilor europene. Cum stau lucrurile aici, riscă Bulgaria suspendarea fondurilor aferente Planului de redresare și reziliență Ceea ce este foarte important și mă bucur, de acest lucru, este că în Bulgaria, presupun că e la fel ca în România, fondurile se alocă pe bază de rezultate, adică proiecte de lege, legi, reforme juridice prevăzute anterior. Pentru a primi sumele de bani, se așteaptă să parcurgi etapele 1, 2 și 3, să adopți un proiect de lege prin care, spre exemplu, se realizează o reformă administrativă. Ceea ce înseamnă că obținerea acestor fonduri nu reprezintă doar un scop în sine. „Aveți dreptul la ele, vi le dăm, apoi facem un audit, și dacă nu ați făcut ceva cum trebuie, ni le dați înapoi și așa mai departe. Aici Uniunea Europeană spune, și eu sunt un susținător al acestui mod de lucru, "Primiți aceste fonduri, aveți dreptul să le cheltuiți pe asta și pe asta, dar mai întâi trebuie să faceți aceste reforme. În lipsa unui parlament funcțional, eu cred că am eșuat. În România, Bulgaria este apreciată pentru că are Consiliu monetar. A ajutat țara, această măsură financiară? În opinia mea personală, de om care nu este specialist în domeniu și nu are pregătire economică, cred că da, consiliul monetar a ajutat, deoarece această fixare a a levei bulgărești față de euro a adus de fapt predictibilitatea necesară mediului de afaceri, de unde am pornit discuția de astăzi, spunând că predictibilitatea este unul dintre cele mai importante lucruri în afaceri. Acest lucru a dus la creșterea încrederii în moneda bulgară. Deci, în orice caz, cred că introducerea consiliului monetar a fost un pas extrem de pozitiv care a avut rezultatele sale bune. La urma urmei, de la data introducerii consiliului monetar, Bulgaria nu a avut nicio criză economică gravă. Adică, în nicio situație nu am avut hiperinflație sau o inflație excepțională, cu excepția anului trecut, când am avut o inflație de două cifre. Dar a fost așa pentru întreaga Uniune Europeană, nu am fost un caz izolat. Prin urmare, cred că existența unui consiliu monetar a oferit, în orice caz, siguranță monetară țării noastre, ceea ce a avut rezultate pozitive pe plan internațional. Cred că atât eu, cât și noi, ca reprezentanți ai Camerei de comerț româno-bulgare, suntem în favoarea introducerii monedei euro, așa că sperăm că acest lucru se va întâmpla cât mai curând posibil. IB: Asta era următoarea mea întrebare, ce se întâmplă cu euro? Va fi adoptat? Unde au ajuns lucrurile? Poate doar guvernatorul BNB știe răspunsul exact la această întrebare, dar mai degrabă cred că Bulgaria deja îndeplinește criteriile pentru aderare la zona euro. A rămas doar inflația. Și cred că până la sfârșitul acestui an vom îndeplini și aceste criteriu. Cred că până la sfârșitul acestui an vom îndeplini și aceste criterii. În ultimele trei luni, băncile bulgare au început pregătirile active pentru introducerea monedei euro, pentru că la urma urmelor, nu este așa un proces simplu, în caer azi te trezești și de mâine se întâmplă. Cu alte cuvinte, există o mulțime de pregătiri tehnice esențiale pentru ca acest lucru să se întâmple și pentru ca el să fie făcut în mod corect, să aibă succes. Și cel mai important lucru, să nu fie în detrimentul cetățenilor obișnuiți. Acestea sunt cele mai mari preocupări. O mare parte a populației bulgare este în favoarea adoptării monedei euro, dar nu sunt puțini cei care sunt împotrivă. Nu aș spune că sunt împotrivă, ci mai degrabă sunt suspicioși și cred că le va afecta buzunarul. Așa că aici și noi, ca una dintre Camerele de comerț, sau mai exact una dintre toate organizațiile responsabile public, trebuie să fim atenți și să facem astfel încât, oamenii care manifestă neîncredere în adoptarea monedei euro să creadă că aceasta le va cauza o problemă în gospodărie ci, de fapt, să îi convingem că nu este așa, pentru că eu cred că nu este așa și este o chestiune de comunicare. Cred că sistemul bancar este pregătit. Desigur, există mai multe lucruri care ar trebui finalizate, dar, în principiu, țara noastră este absolut pregătită pentru introducerea monedei euro. Când se va întâmpla acest lucru este dificil pentru mine să spun. Mai degrabă, poate că un termen realist ar fi 1 ianuarie 2026. Ca să fiu sincer, nici nu cred că este nevoie să ne grăbim. Adică, indiferent dacă se introduce cu un an mai devreme sau cu un an mai târziu, nu cred că este vreo diferență, deoarece o mulțime de contracte de afaceri internaționale care se semnează și de onorarii care se negociază și prețurile tranzacțiilor, sunt deja negociate în euro. Iar afacerile mari din Bulgaria, oricum, operează oricum în diferite monede internaționale și în special în euro. Așadar, nu cred că ar trebui să ne grăbim. Consider, însă, că ar trebui stabilit un termen limită clar și cred că acest termen limită ar trebui respectat și ar trebui să fim pregătiți pentru el, nu să se întâmple totul în ultimul minut. Dacă este ceva de făcut, să se facă! Victor Gugushev

Interviu cu avocat Victor Gugushev, partener senior „Gugushev & Partners” și președintele CA al Camerei de Comerț Bulgaro-Române (I)

deIulia Bahovski

18 ianuarie 2025