Noi românii, avem o relație complicată cu România. Când o lăudăm, când o criticăm, când o subestimăm. Dar cum arată România, privită de la sud de Dunăre? e întrebarea la care caut răspuns printr-o nouă rubrică, aici pe blog: Cronicari bulgari prin România – texte scrise de bulgari despre România, așa cum au văzut-o ei în călătoriile prin țara noastră.
Și asta pentru că perspectiva vecinului ne poate arăta lucruri pe care noi am încetat să le mai vedem.
Începem cu Sibiul, privit prin ochii unei jurnaliste: Ekaterina Moneva din Varna, unul din sutele de mii de turiști bulgari care ne vizitează țara.
Și începem cu o mărturisire care spune multe despre felul în care România este încă percepută de unii dintre vecinii noștri:
„Ah, România asta atât de subestimată de mulți oameni…Am fost de mai multe ori în România, și de fiecare dată, înainte să plec, cel puțin o persoană mi-a spus: „Ce-o să faci exact acolo?” sau „Păi, acolo nu e nimic de văzut”… Astăzi nu vă povestesc despre întreaga țară, ci despre inima ei istorică, care atrage în jur de 4 milioane de turiști din întreaga lume în fiecare an – Transilvania. Eu personal ador acest loc, iar ultima mea călătorie a fost deja a treia aici, în doar câțiva ani, deși nu-mi place să repet locuri.”
pentru ca, în continuare să redau postarea ei pe Facebook, prin care povestește întreaga ei experiență în Sibiu:
„De data aceasta ne cazăm în Sibiu, unde vom și dormi 2 nopți. Hotelul este extraordinar – curat, cu o parcare mare, piscină și toate facilitățile necesare. Se află la aproximativ 15 minute de mers pe jos de centru, dar plimbarea este ușoară, plăcută și se parcurge de-a lungul parcului orașului.
Pornind pe străzi spre inima orașului, primul lucru care nu are cum să nu vă impresioneze puternic (din păcate, în comparație cu Bulgaria) este cât de curat, ordonat și bine întreținut este totul.
Veți vedea străzi aproape perfecte, trasate la linie și cu marcaje de un alb strălucitor, alei iluminate, trotuare măturate, pline de grădini cu flori, piste largi de biciclete, bine amenajate, care șerpuiesc printre clădirile istorice și casele vechi, bine întreținute și complet restaurate.
Te cuprinde un sentiment de Germania, de Europa, de istorie. Și nu este întâmplător! Orașul a fost fondat în secolul al XII-lea de coloniști sași, sub numele de Hermannstadt. Și până astăzi acest sentiment este prezent peste tot. Desigur, suntem în inima României, așa că să nu vă mirați dacă vedeți romi, îmbrăcați în haine frumoase și colorate, plimbându-se în mijlocul clădirilor clasice, ceea ce creează un colorit cu totul aparte al locului.
Pe lângă istoria sa, Sibiul este cunoscut și pentru „casele cu ochi”, răspândite aproape peste tot în partea veche a orașului, dar despre ele voi povesti separat, deoarece sunt foarte interesante.
În rest, Sibiul este cunoscut și pentru faptul că aici au fost deschise primul spital din România (1292), prima bibliotecă, prima farmacie (1494) și primul muzeu (Muzeul „Brukenthal”, în 1817).
Astăzi, orășelul românesc cu o populație de 134 de mii de locuitori este vizitat de aproximativ 600 de mii de oameni din întreaga lume. Unul dintre motive îl reprezintă evenimentele culturale care au loc aici pe tot parcursul anului.
În câteva zile începe Sibiu Jazz Festival, care se desfășoară în oraș încă din anii ’70 și care adună în fiecare an cei mai talentați muzicieni ai Europei. În fiecare an, în luna octombrie, are loc Astra Film Festival (AFF) – un eveniment important pentru comunitatea cinematografică europeană, dedicat în întregime filmului documentar.
Și, ca să nu vă înșir toate evenimentele, voi spune doar că, anual, în micul oraș românesc, numărul festivalurilor și al evenimentelor culturale depășește 100. Acesta este și motivul pentru care Sibiul a intrat în istorie, devenind primul oraș din Europa de Est ales Capitală Europeană a Culturii, în 2007.”
Și iată și fotografiile pe care Ekaterina le-a publicat:
