Pe 6–7 octombrie 2025, Plovdiv găzduiește a 9-a Conferință Globală de Turism Viticol organizată de UN Tourism, sub mottoul „Arta turismului vinicol / The Art of Wine Tourism”. Evenimentul reunește factori de decizie, experți și operatori din întreaga lume, pentru a dezbate tendințe, politici și bune practici în enoturism.
Bulgaria pornește oficial procesul de aderare la Iter Vitis
În timpul conferinței, Ministerul Turismului din Bulgaria a anunțat că țara a început procesul de aderare la prestigiosul traseu cultural european „Iter Vitis – Drumul Vinului”, certificat ca Rută Culturală a Consiliului Europei din 2009. Ministrul Miroslav Borșoș a avut o întâlnire de lucru cu Emanuela Panke, președinta Federației Iter Vitis, discuțiile vizând modelele de aderare și pașii următori pentru includerea Bulgariei în rețea.
Ce este Iter Vitis
Iter Vitis este o Rută Culturală a Consiliului Europei (certificare în 2009) dedicată culturii viței-de-vie, vinificației și peisajelor viticole europene. Traseul promovează biodiversitatea viticolă, patrimoniul material și imaterial, precum și schimburile culturale între regiuni – de la Caucaz până în vestul Europei.
Aderarea la Iter Vitis ar poziționa Bulgaria într-o rețea transnațională de destinații viticole, cu vizibilitate internațională și acces la parteneriate și proiecte de cooperare culturală și turistică, aliniind inițiativele locale la standardele programului Rutelor Culturale ale Consiliului Europei. (Contextul tematic și direcțiile conferinței sunt aliniate acestui obiectiv).
România – membru deja al Iter Vitis: statut și acțiuni sub egida instituției naționale
România este membru în rețeaua Iter Vitis prin Ministerul Turismului, cu an de aderare 2012, statut confirmat pe platforma oficială a Consiliului Europei. Ministerul figurează și pe pagina „Members” a Federației Iter Vitis.
Pe site-ul oficial Iter Vitis există un articol dedicat României, publicat la 27 februarie 2025, care prezintă țara ca „o bijuterie ascunsă” a rutei: subliniază o tradiție viticolă de peste 4.000 de ani, rolul Mării Negre, Dunării și Carpaților în temperarea climatului, enumeră 9 regiuni viticole și evidențiază soiuri autohtone precum Fetească Neagră, Băbească, Fetească Regală, Frâncușa, Grasă, Gălbena, Busuioacă, Tămâioasă; tot acolo sunt inventariate mai multe rute locale (de la Dealu Mare și Drăgășani până la trasee din Dobrogea, Vrancea, Arad, Bistrița-Năsăud, Timiș, Satu Mare) și este menționată inițiativa transfrontalieră „The Route of the Prince and Saint Stephen the Great in Romania and the Republic of Moldova”, creată împreună cu autoritatea de turism din România.
Foto: Ministerul Turismului din Bulgaria
