Alexander Detev Alexander Detev

Alexander Detev, jurnalist DW: „Cel mai grav este că se cultivă îndoiala și neîncrederea în rândul unor parteneri și aliați apropiați, precum România.” Interviu

Victoria candidatei Iliana Iotova în alegerile prezidențiale din Bulgaria nu înseamnă sfârșitul incertitudinilor privind direcția geopolitică a țării.

Dimpotrivă, campania electorală a scos la iveală o societate profund polarizată, prinsă între discursul pro-rus și atașamentul față de Uniunea Europeană și NATO. Iar ecourile acestei confruntări depășesc granițele Bulgariei, mai ales într-un moment în care securitatea Mării Negre devine o preocupare comună pentru Sofia și București.

Ce înseamnă rezultatul alegerilor pentru viitorul Bulgariei? Cât de mult se poate schimba orientarea strategică a țării și ce ar trebui să înțeleagă România din mesajele transmise de noua conducere de la Sofia?

Am discutat despre aceste întrebări astăzi, cu Alexander Detev, redactor al publicației Deutsche Welle și coordonatorul echipei redacționale a acestei instituții media la Sofia.

Iulia: Alexander, cunoaștem deja rezultatul alegerilor. Iliana Iotova a câștigat detașat alegerile prezidențiale, însă victoria ei nu pare să fie întâmpinată cu prea multă bucurie. Cum explici această atmosferă? Există, totuși, motive de optimism?

Alexander: Victoria ei aduce bucurie și liniște partidului „Bulgaria Progresistă”, deoarece acest tur de scrutin a fost perceput ca un vot de încredere în guvernarea lor, după prestația slabă a Ilianei Iotova din primul tur. În același timp, atmosfera este tensionată, deoarece pe parcursul întregii campanii s-a auzit în principal un singur cuvânt – „război”.

Iotova a sugerat în repetate rânduri că Andrei Gyurov ar trimite soldați bulgari în Ucraina, deși președintele nu are astfel de competențe, iar pe această temă există decizii ale parlamentului care exclud o astfel de posibilitate. Gyurov, la rândul său, vorbea despre drumul spre autocrație și slăbirea poziției Bulgariei în UE și NATO.

Pentru mulți dintre alegători, candidatul împotriva căruia au votat simbolizează un adversar ideologic, ba chiar un dușman, care amenință locul Bulgariei pe harta lumii. Atacurile din Marea Neagră nu au făcut decât să accentueze și mai mult această polarizare și antagonism.

Iulia: Bulgaria pare din nou împărțită între două orientări geopolitice – Rusia și Occidentul. În ce direcție crezi că se va îndrepta țara după aceste alegeri?

Alexander: Ba chiar între trei – Rumen Radev este singurul lider european care a lăudat acordul încheiat de Donald Trump cu Vladimir Putin privind achiziționarea de motorină rusă.

Poziția prim-ministrului și a lui Yotova este ambivalentă – aceasta urmărește să satisfacă segmentul pro-rus al societății, care a votat pentru „Bulgaria Progresistă” în aprilie, dar, în același timp, să nu-i îndepărteze pe majoritatea bulgarilor, care susțin ferm aderarea țării la UE și NATO.

Acest lucru irită cu siguranță atât tinerii din marile orașe, care au votat în masă pentru Andrei Gyurov, cât și partenerii europeni ai Bulgariei.

Cu doar două zile înainte de scrutin, Iliana Iotova a participat la un podcast și a declarat: „Rusia nu este în niciun caz un dușman al Bulgariei și sper din tot sufletul că va fi un factor cheie în viitoarea arhitectură de securitate pentru întreaga Europă”.

Între timp, ea a subliniat și faptul că nu dorește să vadă steaguri străine în Sofia – adică steaguri ucrainene. Acesta este un discurs în stilul a la Orbán și Vučić.

Știm amândoi la ce polarizare și tensiune au dus societățile din Ungaria și Serbia, ca să nu mai vorbim de izolarea internațională. Bulgaria ar putea urma aceeași cale dacă Iotova și Radev vor continua cu această retorică și acest comportament.

Iulia: România și Bulgaria sunt țări vecine, aliate în UE și NATO și au interese strategice comune, în special în regiunea Mării Negre, însă mass-media română se întreabă dacă orientarea strategică a Sofiei se va schimba după victoria Ilianei Iotova. Cum crezi că ar trebui România să perceapă rezultatele acestui scrutin? Există motive de îngrijorare în ceea ce privește relațiile bilaterale sau parteneriatul dintre cele două țări?

Alexander: Bulgaria și România vor sărbători în curând 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană și, pe parcursul întregii acestei perioade, nu cred că am asistat la o astfel de divergență în pozițiile de politică externă, precum cea pe care o vedem în prezent.

Afirmațiile lui Rumen Radev, potrivit cărora România ar fi provocat, practic, situația prin faptul că a desemnat Rusia drept agresor în Marea Neagră și că, în consecință, au urmat noi atacuri împotriva navelor, sunt scandaloase și provoacă, pe bună dreptate, indignare în România.

În același timp, trebuie să fim conștienți că securitatea coridoarelor maritime din Marea Neagră, pe care „Financial Times“ le-a descris recent drept „cele mai mortale din lume”, are o importanță economică crucială pentru ambele țări.

Și are, de asemenea, o importanță publică, deoarece cu cât atacurile sunt mai apropiate și cu cât mai mulți marinari își pierd viața în mod tragic, cu atât crește senzația că războiul este aici, ceea ce, la rândul său, polarizează și dezbină societățile.

Pentru a asigura acest lucru, este nevoie de sincronizare și de unitate de gândire. Sper că Bulgaria și România vor continua să colaboreze ca aliați – aș dori să menționez, de asemenea, că Bulgaria se bazează și pe ajutorul României pentru apărarea sa antiaeriană.

În ceea ce o privește pe Yotova, în septembrie, în calitate de șefă a delegației bulgare la Adunarea Generală a ONU, a susținut o declarație comună alături de alte aproximativ 50 de țări, în care a condamnat agresiunea rusă și și-a declarat solidaritatea cu Ucraina.

Apoi s-a întors în Bulgaria și s-a distanțat de document, dar să facem diferența între discursul politic intern – mai ales într-un context preelectoral – și acțiunile concrete pe scena internațională. Încă nu am ajuns la momentul în care Bulgaria blochează decizii comune importante.

Cel mult, a reușit să-l scoată pe patriarhul Kirill și pe un oligarh rus din ultimul pachet de sancțiuni.

Alte țări, precum Grecia, de exemplu, au făcut același lucru, așa că nu este o mare dramă. Cel mai grav, din păcate, este că se semănează îndoieli și neîncredere serioase în rândul partenerilor și aliaților apropiați, precum România.